"Daca Saguna nu s-ar fi laudat in prefata cu marea sa contributie la Biblie, gestul sau ar putea fi numit un simplu plagiat. Asa insa, fapta lui se numeste furt cinic, cel mai mare furt literar pe care l-a inregistrat cultura romana." Istoricul Ioan Chindris a lansat pentru prima oara aceasta acuzatie intr-un studiu introductiv la editia jubiliara a Bibliei de la Blaj, publicata in 2000 la Roma. Ipoteza ca Andrei Saguna, figura cea mai reprezentativa a BOR din Ardeal, ar fi comis un plagiat a stirnit ilaritate, dat fiind ca la acea data problema drepturilor de autor nu se pusese inca nicaieri in lume. Pe de alta parte, inaltii prelati si teologii au fost socati, caci Chindris demonstreaza ca Biblia lui Saguna cuprinde inclusiv greselile din Biblia lui Samuil Micu. "Sint erori de toate categoriile, de la litere scapate la altele puse gresit, de la nume proprii gresite la unele omise etc. Biblia de la Sibiu reproduce cu sfintenie aceste greseli, unele indicate in erata, altele neindicate, dar batatoare la ochi", afirma in studiu Ioan Chindris, de religie greco-catolica.

Conflict ortodox-greco-catolic

Nemultumirea istoricului este cu atit mai mare cu cit Andrei Saguna nu a mentionat nici macar ca sursa bibliografica Biblia lui Samuil Micu. Potrivit lui Chindris, explicatia ar fi ca reprezentantul Scolii Ardelene era de religie greco-catolica. Iar Andrei Saguna, spune istoricul, si-a facut o "profesiune de credinta din intretinerea unei permanente stari de incordare si polemica intre cele doua biserici romanesti ardelene". Saguna mentioneaza in schimb ca bibliografie, pe linga alte traduceri, in diferite limbi, trei Biblii ortodoxe in limba romana: Biblia din 1688, aparuta la Bucuresti, prima traducere romaneasca, precum si Biblia romaneasca publicata la Sankt Petersburg in 1819 si Biblia publicata la Buzau, intre 1854-1856, de episcopul Filaret. Acestea din urma insa sint reproduceri declarate ale Bibliei de la Blaj. "Este posibil ca Saguna sa fi dat chiar direct spre tiparire textul lui Micu, intrucit el nu stia bine romaneste. De origine aroman, el a crescut in Ungaria, iar in cancelaria lui se vorbea si se scria in ungureste. Exista documente in acest sens", sustine Ioan Chindris.

"Ingustime confesionala"

Citeste si:

Argumentele clujeanului sint combatute cu vehementa de teologii ortodocsi, care admit insa ca Saguna ar fi putut macar sa mentioneze textul Bibliei de la Blaj. "Saguna era un om de mare cultura. Este tendentios sa spui ca a plagiat. A adus la zi diverse traduceri care existau. La fel se poate spune si despre Samuil Micu ca s-a folosit de Biblia de la 1688, care continea insa termeni vechi si necunoscuti in Ardeal, motiv pentru care a fost adaptata", spune pr.prof. Mircea Pacurariu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Sibiu. "E profund nedrept fata de Saguna, care era de o mare probitate morala. Fireste ca el s-a raportat la ce au facut inaintasii sai", este de parere si pr. prof. Vasile Mihoc, specialist in Noul Testament. Colegul acestuia, pr. prof. Dumitru Abdrudan, specialist in Vechiul Testament, l-a combatut pe Chindris si in publicatia Mitropoliei de la Sibiu. "Numai din ingustime confesionala poti face o asemenea acuzatie. Tot asa, Samuil Micu a desfiintat la acea vreme Biblia de la Bucuresti, din 1688, insa aceasta are o mare importanta pentru evolutia limbii romane", sustine Abrudan. IPS Laurentiu Streza, urmasul de azi lui Saguna in scaunul de la Sibiu, a refuzat sa comenteze acuzatiile.

De cealalta parte, greco-catolicii spun ca nu e vorba despre patima confesionala in aceste acuzatii. "Acum noi folosim in biserici Biblia sinodala ortodoxa", spune PS Virgil Bercea, episcop greco-catolic de Oradea. "Pe atunci nu exista notiunea de copyright si asa se explica probabil ce a facut Saguna. In plus, nu a vrut sa dea satisfactie 'concurentei>>", crede pr. prof. Ovidiu Horia Pop, de la Facultatea de Teologie Greco-Catolica din Oradea.

Plagiatul a devenit penal in 1886

La 18 ani de la aparitia Bibliei lui Saguna, s-a ridicat pentru prima oara problema reglementarii drepturilor de autor. Prin Conventia de la Berna din 1886 - revizuita in 1971 - s-au protejat operele literare si artistice. "Sint considerate obiecte ale proprietatii intelectuale toate creatiile originale literare, artistice si stiintifice exprimate prin orice mediu si pe orice suport, tangibile sau intangibile, cunoscute acum sau care se vor inventa in viitor."