Biserica noastra ortodoxa a consacrat praznuirea, la 9 martie, celor 40 de mucenici din Sevastia deoarece la acea data s-au jertfit pentru triumful credintei noastre.

Acestia au fost soldati, din tari diferite, ce isi faceau serviciul impreuna la aceeasi ceata, in vremea imparatului pagan Liciniu (307-324). Toti erau botezati in Domnul nostru Iisus Hristos. Cand, de la stapanire a venit porunca sa se aduca jertfe idolilor, ei nu s-au supus. Pentru credinta lor au fost prinsi si siliti sa se inchine zeilor romani. Cum ei au refuzat sa renunte la credinta lor crestina, au fost aruncati in temnita si torturati. Cu toate acestea, cei 40 de soldati au fost intariti de Iisus Hristos sa infrunte chinurile temnitei, zadarnicind incercarile cruzilor dregatori ai vremii. In cele din urma, martirii au fost siliti sa intre, pe timpul iernii, intr-un lac inghetat, pe un ger cumplit. Era ziua a 9-a a lunii martie. Dupa ce si-au dat sufletele sfinte, trupurile celor 40 de martiri au fost arse pentru a nu fi luate si venerate de crestini.

Totusi, credinciosii au adunat cenusa, in mare taina, precum si ramasitele trupurilor, pastrandu-le ca pe un odor de pret la locurile lor de inchinare. Cenusa sfanta amestecata cu pamant si sange se pastreaza pana in zilele noastre la manastirea Hiropotamul de la Sfantul Munte Athos, care poarta hramul sfintilor mucenici.

Tot azi isi pot serba onomastica cei care nu poarta numele unui sfant din calendarul ortodox.
In popor aceasta sarbatoare crestina s-a suprapus peste vechea sarbatoare a echinoctiului de primavara. Structura traditiilor acestei sarbatori pastreaza multe obiceiuri si credinte precrestine, legate de inceputul anului nou de primavara, ca si de cultul mortilor. Este o dovada in plus ca biserica crestina, prin reprezentantii ei, nu a distrus vechile simboluri, ci le-a pastrat si integrat in noua credinta crestina.

In mitologia populara, cei 40 de mucenici apar ca protectori ai omului, ai vegetatiei si agriculturii. Pentru a le capata bunavointa li se aduc ofrande care se pregatesc sub forma de prajituri simbolice in compozitia carora intra faina de grau, nuca si miere ce au denumirea de mucenici, sfinti ori bradosi si au forma de om (opturi) sau de albina. Aceasta zi continua sa reprezinte o sarbatoare a reinvierii naturii, a regenerarii anului la inceput de primavara, o trezire din amorteala si nepasarea pacatului la curatare purificatoare si datatoare de viata noua si sfanta in Iisus Hristos.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.