Noul val de cereale, piine, sucuri naturale si iaurturi inteligente sint vazute de consumatori ca "sanatoase", pentru ca au vitamine, minerale sau acizi. Multinationalele producatoare de alimente au inteles, de pe la inceputul anilor ’90, nevoia societatii de a-si redresa stilul de viata dezorganizat si au mizat pe cartea "sanatatii" atit in publicitate, cit si in lansarea noilor produse.

Bauturi cu efect neintirziat

Danone si-a patentat "Activia" cu bacteria digestiva bifidus si Actimel cu substanta "imunitass", care ajuta, conform reclamei, "la intarirea sistemului natural de aparare al organismului". Pe piata bauturilor energizante, Red Bull se bate pentru consumatorii romani cu "Burn", de la Coca-Cola, "Pepsi X", "Power Horse" si "Bomba", importate din Austria sau romanescul "Shark", imbuteliat la Caransebes. Acum vreo doi ani s-a lansat in Romania si prima gama de piine cu vitamine, alaturi de alte produse cu ingrediente pre si probiotice.

Denumiri incifrate

"Numele de cod latine se pot imprima in creierul consumatorului, ca si sloganele de genul 's-a demonstrat clinic ca usureaza digestia>>. Ceea ce explica faptul ca ele sint de doua ori mai scumpe decit produsele obisnuite", scrie Felicity Lawrence, intr-un articol publicat saptamina trecuta in "The Guardian". Toate aceste produse sint incluse de specialisti in sfera "probioticelor", in timp ce nutritionistii le numesc "tehno-alimente". Analistii pietei au introdus insa termenul de "nutrimente", facind din ce in ce mai confuza limita intre productia de alimente si cea de medicamente, companiile farmaceutice implicindu-se din ce in ce mai mult in produsele noi de pe piata. GlaxoSmithKline produce Lucozade, bauturi energizante pentru sportivi, iar Johnson&Johnson a lansat pe piata britanica "Benecol", un tip de grasime care reduce colesterolul. "Ceea ce fac de fapt multinationalele este sa medicamentizeze alimentele. Etichetele folosesc jargonul farmacistilor", se arata in articolul britanic.

Farmacia din supermarket

Expresia preferata a industriei pentru aceasta categorie de alimente ramine aceea de "alimente functionale". Desi au intrat de curind pe piata autohtona, romanii le-au prins repede gustul. Piata bauturilor energizante s-a dublat in ultimii doi ani, iar in ceea ce priveste probioticele, un roman consuma anual 230 de litri de lapte, sana sau iaurt. Mai multe multinationale ca Nestle, Unilever, Danone sau Kraft au investit milioane de dolari in acest segment de piata, el fiind evaluat la 9 miliarde de dolari la nivel european, specialistii prevazind o crestere de 16% pe an. Vindute ca produse premium, alimentele functionale reprezinta o modalitate buna de a restaura profiturile marginale, imbracind in acelasi timp brandul intr-o lumina "sanatoasa".

Citeste si:

"Cititi prospectul"

In urma masurilor luate in Marea Britanie in privinta acestor tipuri de alimente, Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania a avertizat ca "produsele lactate probiotice nu sint totdeauna atit de bune precum li se face reclama". In septembrie anul trecut, Consiliul National al Audiovizualului a cerut companiei Danone sa isi modifice spoturile la "Actimel", pentru a se inlocui cuvintul "iaurt" cu expresia "produs probiotic". De asemenea, CNA-ul a mai solicitat ca reclamele la suplimentele alimentare sa fie insotite de textul: "Acesta este un supliment nutritiv. Cititi cu atentie prospectul". "Pentru bauturile energizante s-a ridicat o data problema reglementarii, dar nu s-a putut dovedi nocivitatea acestora. Am vazut ca in Europa s-au pierdut doua procese pe aceasta tema si nu exista nici o reglementare", explica Attila Gáspárik, vicepresedintele CNA.

Natural, prea natural

"Intrebarea e cit din aceste alimente functionale chiar functioneaza. Ar trebui sa bei doi litri si jumatate din laptele inteligent pentru a avea beneficiile cu care se mindreste sau vreo 50 de oua imbogatite cu omega -3, pentru a ajunge acolo", spune doctorul Alex Richardson, cercetator la Oxford. Chiar daca brandurile "alimentelor inteligente" imbogatesc produsele cu vitamine, aceasta se intimpla prin hranirea animalelor printr-o dieta care include ton sau ulei de somon. "Ceea ce face industria alimentara e sa ia anumite nutrimente naturale si sa le indese in produse foarte scumpe sau in pastile. Nu ar trebui sa ai nevoie de toate astea daca ai minca fructe proaspete", arata si Kath Dalmeny, de la Comisia Alimentelor din Marea Britanie. Producatorii de alimente probiotice sustin ca acestea actioneaza pentru a restaura balanta de microflora din aparatul digestiv. Un raport al Agentiei pentru Standardele Alimentare arata insa ca bacteriile adaugate nu supravietuiesc digestiei pentru a putea ajunge acolo unde ar trebui sa isi faca efectul dorit. "Nu sustinem ca dezvoltam inteligenta copiilor dumneavoastra, dar compensam o deficienta", raspunde la critici Richard Langdon, manager de marketing al companiei Stonegate.

Piine cu vitamine de la stat

Probioticele sint microorganisme, ca si bacteriile, adaugate in alimente pentru a ajuta digestia. In 1950, rapoartele veterinare vorbeau despre porcii hraniti cu bacterii probiotice, care ajutau animalele sa se ingrase. Cuvintul a devenit la moda pe la inceputul anilor ’90, odata cu Yakult, pionierul alimentelor functionale, produs de o companie japoneza cu acelasi nume. Acesta a aparut pe piata europeana ca o bautura de lapte fermentat, imbunatatita cu bacteria "lactobacillus casei shirota", separata inca din 1930 de doctorul Minoru Shirota si comercializata in farmacii ca un accelerator pentru digestie. Bacteriile japoneze au avut succes in societatea europeana, ajungind la o cota de piata de peste 40 de milioane de dolari, iar Danone i-a tinut piept comerciantului asiatic prin lansarea Actimelului. Chiar daca moda s-a lansat in 1990, ideea nutrimentelor adaugate in alimente a aparut in 1940, cind guvernul Marii Britanii a decis ca piinea ar trebui sa contina vitamina B1.