Se implinesc 101 de ani de la nasterea lui si in continuare e cit se poate de viu pentru majoritatea romanilor. Pentru ca Birlic era fenomenul comediei: pe strada venea lumea sa-l atinga. Daca intra undeva, locul se umplea de lume. Pina si pe hipodrom impatimitii, in loc sa se uite la cai, rideau de grimasele lui.

Omul dincolo de lume

Radu Beligan a jucat impreuna cu Grigore Vasiliu Birlic aproape treizeci de ani. "Cred ca sint omul care l-a cunoscut cel mai bine. Ceea ce nu stie publicul este ca el era un geniu comic si in viata particulara, avea un umor urmuzian extraordinar". In turnee, care se tineau in vagoanele de dormit ale trenurilor, Birlic era omul sotiilor, nu avea astimpar, nu dormea toata noaptea. Beligan relateaza ca, intr-o seara, din cabina lui se auzeau gemete cumplite. Intrebat ce se intimplase, Birlic a raspuns cu zimbetul pe buze: "Pai, ma doare toata partea asta a trenului".

Alt coleg de breasla, Mihai Fotino, evoca farmecul inegalabil al maestrului. Ajunsi intr-o gara, Birlic intreaba pe cineva: "Ce gara-i asta?". "Marasesti", i se raspunde. La care Birlic da replica: "Mai sint lupte, mai sint lupte?" In gara din Lugoj, un schimb de vorbe similar: "Ce face Ana?"; "Care Ana?"; "Ana Lugojana."

Palaria cu bani

Pe cind se aflau impreuna la filmari, Horia Serbanescu descopera la Birlic o trasatura mai putin cunoscuta si interpretata negativ de cunoscuti si prieteni. "El era socotit a nu fi un generos, ca sa nu zic zgircit. Insa, am asistat la o scena la Praga prin care a dezvaluit o marinimie si o generozitate mai neobisnuita". Intr-o tara straina, in timpul filmarilor, singura modalitate de petrecere a timpului liber o reprezenta jocul de noroc din camerele de hotel unde se infiripase un mic cazinou. Printre jucatori se numarau alti mari actori, precum George Vraca, Costache Antoniu, Ciprian Valentineanu. Era si Birlic. George Vraca era decanul grupului si, stiindu-l pe Grigore un impatimit de jocuri, l-a invitat sa ia parte la aceste intilniri. Mircea Serbanescu isi aminteste ca, intr-o noapte, pe la ora doua, Birlic intra in toate camerele unde stia el ca dorm cei care au pierdut bani la joc, le intindea o palarie plina cu bani din care sa-si ia o parte din ceea ce au pierdut, dupa care le spunea: "Dar sa nu te mai prind pe-acolo!"

Pe Beligan il preocupa secretul artei lui Birlic: "Avea un nas caricatural si niste ochi de ciine batut, ochi tristi. Contrastul asta de figura al lui era secretul marii sale arte. Intotdeauna, in cele mai fantastice farse pe care le juca, in cele mai incredibile, el le juca cu indragire extraordinara. Si asta este o mare valoare".

Citeste si:

Trai sub papucul Angelei

"Grigore Vasiliu Birlic a fost singurul actor care te facea sa rizi numai daca-i citeai numele pe un afis, cu o mimica si o intonatie inimitabile, omul mereu pus pe sotii, citeodata susceptibil, suparacios, dar niciodata mincinos", afirma actorul Ion Lucian. El invoca si sensibilitatea lui Grigore la critica. In momentul in care i s-a spus lui Birlic ca este prea comic, acesta a reactionat jucind rolul "Chirica" in "Omul cu mirtoaga", ca sa demonstreze ca e stapin si pe lacrimat. Tot Lucian vorbeste despre sotia lui Birlic, Angela, care i-a fost ministru de finante si l-a supus unor reguli dictatoriale, in sensul ca stia toate coltisoarele in care Birlic isi ascundea banii de buzunar. "Dar niciodata nu s-a intrebat de ce umbla cu palaria pe cap in zilele cele mai calduroase..."

O alta anecdota se refera la Birlic - automobilistul. "La un moment dat, si-a cumparat un automobil, mare chilipir, cu care a mers numai de citeva ori, pentru ca pina la urma s-a dovedit a fi o curiozitate tehnica buna de muzeul descoperirilor ce nu pot fi utilizate. Se poate spune despre Grigore ca a fost viata intreaga un mare pacalit", sustine Ion Lucian. De altfel, Birlic era de o credulitate iesita din comun, era convins ca, daca el este om cinstit, si cei din jurul lui erau la fel. Asa pierdea foarte multi bani la pariuri, pe hipodrom, crezind in ponturile escrocilor.

Dulapul l-a facut celebru

In pofida acestei distonante, a devenit un mit inca din viata. Fostul sau coleg, Stelian Nistor, povesteste ca Birlic a dus mai departe mitul lui "A-ti face dulapiorul", care se refera la momentul in care actorul din planul intii incepe sa-si spuna replicile, iar cel din planurile doi sau trei deschide un dulapior si aranjeaza acolo niste lucruri. Din cauza prezentei lui Birlic, privirile publicului nu se concentrau pe eroul principal, ci pe miscarile executate de Grigore in spate.

Rezistenta prin actorie

In plina campanie de transformare a Romaniei intr-o republica unionala sovietica, Birlic a jucat rolul vietii sale. Singurul lungmetraj in care a avut rolul principal, "Doua lozuri", sta si azi in picioare gratie faptului ca Birlic a fost mai puternic decit cei care vroiau sa faca din acest film un soi de replica autohtona dupa ecranizarea sovietica a "Mantalei" lui Gogol. Personajul Lefter Popescu, jucat de el, le-a transmis spectatorilor, printre rinduri, ca nu se lasa infrint, orice s-ar intimpla. Singura incercare de a-l pune, in epoca, pe Birlic intr-un rol tragi-comic a trezit un patriotism care parea sa puna cu botul pe labe si ocupatia ruseasca, si dominatia interna a Partidului Comunist. De aici si marele defect al lui Birlic: acela ca nu s-a putut racorda la regimul comunist nici macar ca tovaras de drum.