Ei au cheltuit deja 150 milioane dolari, din care 20 milioane numai cu stramutarea a 420 de familii din zona. Proiectul ulterior costa 500-600 milioane dolari din care 70% vor fi stransi prin credit bancar international sindicalizat. Gabriel Resources nu dispune de un rating international, fapt care ii va putea creste costurile de imprumut, din cauza unui grad ridicat de risc al investitiei. Cu toate astea, administratorii companiei sunt optimisti. "Proiectul nostru este la cele mai inalte standarde din industrie, iar problema poluarii va fi rezolvata conform standardelor Uniunii Europene", sustine Richard Young, director financiar (CFO) al Gabriel Resources.

Ceea ce nu spune, dar admite in mod tacit conducerea Gabriel este ca, in afara de muncitorii locali ce vor ramane la mina, intreaga comunitate romaneasca de la Rosia va trebui sa dispara. Proiectul stagneaza, parca asteptandu-i pe moti sa faca ceea ce nu au facut nici in fata armatelor austriece: sa cedeze. Iar cei care au plecat din zona, au cumparat noi proprietati la sute de kilometri distanta, de teama poluarii viitoare. Oficialii canadieni sustin insa ca Rosia Montana, si apele de suprafata, sunt chiar acum extrem de poluate si ca in viitor proiectul - asa cum s-a procedat in mai multe exploatari de pe glob - va asigura tratarea apelor si sistarea poluarii. Noul management al Gabriel a sponsorizat deplasarea a circa 15 jurnalisti romani la fata locului, pentru a le prezenta studiile oficiale si planurile companiei in mod transparent.

Proprietarii de case si terenuri, reuniti in cadrul organizatiei "Alburnus Major", nu vor sa cedeze in fata banilor

Gabriel Resources are cam 350 de angajati in zona Rosia Montana - localnicii spun ca mai multi decat trebuie, intrucat Gabriel si firma Rosia Montana Gold Corporation (RMG) pe care o detine in proportie de circa 80% / 20% impreuna cu statul, fac tot posibiliul sa sensibilizeze localnicii si sa si-i apropie pentru a-i convinge sa se mute din zona.

"Au plecat numai cei saraci"

"Mai sunt circa 15-20 de familii care nu parasesc zona, ne-au spus reprezentantii RMG. Aceste familii, care trag de pret, in general, s-au constituit in asociatia "Alburnus Major" si vor sa obtina mai multi bani. Am stramutat circa 420 de familii si majoritatea lumii e de acord sa plece", spun oficialii RMG.

"Au plecat numai cei mai saraci", sustine un miner batran din zona. "Noi nu plecam", spune el. Un alt localnic sustine ca din cauza lipsei de elevi de la scoala, erau cat pe ce sa fie nevoiti sa-si trimita copii la distante de zeci de kilometri pentru a le asigura educatia.

"Ne-au distrus comunitatea. De zece ani proiectul stagneaza, dar Gabriel continua sa ademeneasca lumea cu bani. Un banc local spune "Investitia merge inainte. Proiectul este mort"," afirma un localnic.

"Ne-au stricat vadul, si ne-au distrus afacerea", spun doi proprietari de magazine din zona. "Nu vrem, insa, sa plecam", sustin cinci rosieni.

"Familia mea a primit acum trei ani 1,2 miliarde lei in schimbul proprietatilor. Acum s-au mutat la Alba Iulia, ramanand si cu 600 milioane de lei in buzunar", sustine o angajata a RMG.

"Alburnus are circa 150 de familii foarte hotarate sa ramana. Initial au fost 450, insa au cedat banilor", spune David.

Presiuni au fost, dar in trecut

Localnicii spun ca RMG a facut in trecut presiuni asupra rosienilor pentru a-i determina sa plece. "Ne-au cumparat medicul de familie si l-au facut sa plece. Au cumparat pana si un preot, angajandu-i sotia. Am stat circa opt luni fara medic, iar preotul ne-a obligat sa ne ingropam mortii in alta localitate, la Abrud", spune un localnic.

Citeste si:

Richard Young si noua echipa de specialisti nu mai vor sa repete greselile facute de cele sapte echipe de management din trecut. "Contractul cu sotia popii a fost anulat", spune Young.

Young spune ca toate afacerile vor fi despagubite, asa cum au fost cele ale actualului primar, in trecut. Localnicii spun ca nu prea il au la inima pe primar, pentru ca "si-a schimbat atitudinea fata de proiect imediat dupa ce a fost ales". Gabriel Resources admite ca i-a platit factura de mobil primarului, insa doar fiindca acesta "nu era de gasit cand aveam mai mare nevoie de el".

Alti 9-10 batrani dintr-un sat vecin, Rosiei, mai izolat, au primit telefoane mobile de la Gabriel, cat si persoane care sa ii ingrijeasca. "Avem circa 15 persoane implicate in proiecte sociale," spun oficialii Gabriel.

Insa proprietarii de magazine spun ca sumele despagubirii nu le ajung nici pentru a cumpara noi sedii si locuinte.

"Vom acorda circa 100.000 euro pe fiecare casa, in medie, fiindca preturile imobiliare au crescut", spun oficialii RMG.

Pentru vicepresedintele Alburnus Major, Eugen David, insa, banii nu conteaza. Desi e acuzat ca "trage de pret" de catre RMG, David sustine si RMG recunoaste ca reprezentantii Alburnus nu s-au intalnit si nici nu vor sa se intalneasca cu cei ai RMG, sub nici o forma. Ajutati de organizatii neguvernamentale straine, cei de la Alburnus au deschis o serie de procese impotriva RMG, inclusiv referitoare la legalitatea unora din licentele de exploatare ale RMG, cinci din ele fiind castigate cu hotarari definitive, sustine David. "Noi vrem sa realizeze proiectul, dar fara sa ne mute", spune David.

La randu-i RMG se plange de lipsa de motivatie la incheierea unei hotarari judecatoresti, si de faptul ca nu au fost chemati proprii experti ca parte in instanta in cazul procesului intentat de Alburnus Maior Ministerului Culturii pentru avizul dat in cazul exploatarii, care ar putea distruge vestigii si obiective antice.

In asteptarea proiectului de impact

Tot in dezavatajul proiectului vine si faptul ca parte din cele 140 km de galerii continand si pe cele de pe vremea romanilor, precum si alte vestigii, nedescoperite inca, pot fi distruse.

In acelasi timp statul ungar, speriat de catastrofa cu cianuri de la mina din Baia Mare (RMG sustine ca acolo s-a folosit o cu totul alta tehnologie) ar putea sa ceara guvernului Romaniei sa renunte la proiect. Oficialii RMG recunosc ca ungurii nu prea sunt de acord cu proiectul, intrucat se tem de evetualele deversari de cianura in bazinul hidrografic al Tisei si Dunarii. RMG spune insa ca toate apele vor fi captate si tratate. Totul depinde, insa, de aprobarea de catre guvern a proiectului de impact asupra mediului. Legislatia locala este complet armonizata cu cea a UE, si daca normele Uniunii sunt indeplinite, Guvernul nu are motiv sa nu aprobe proiectul.

In ecuatie intervine si actuala societate miniera de stat cvasifalimentara Rosia Min, si pe cale de inchidere- fie din septembrie, fie din decembrie - odata ce integrarea in Uniunea Europeana va obliga statul sa sisteze subventiile grase catre mine. Valentin Rus, directorul Rosia Min, sustine ca in 2005 mina a produs si vandut aur in valoare de 60 miliarde lei vechi, insa a primit o subventie de stat de 90 de miliarde de lei vechi. Mina are 420 de angajati, care vor fi disponibilizati cu circa 210 milioane lei plata compensatorie si 7, milioane de lei vechi lunar, in medie, pentru circa 22-24 de luni, in functie de vechimea lor in munca. Daca proiectul RMG demareaza, peste 550 de muncitori vor fi angajati permanent si multi altii in faza de constructie. RMG spune ca pot fi create pana la alte 5.000 de locuri de munca pe orizontala, industriile legate de minerit prosperand in 20 de ani tot atat de mult ca si statul - respectiv realizand o cifra de afaceri de 1 miliard dolari.

Proiectul depinde insa, de finalizarea studiului de impact asupra mediului, document costisitor, realizat dupa normele de mediu impuse de Banca Mondiala (asisderea proiectului de despagubire pentru proprietatile celor stramutati) pe care compania il va inainta Guvernului - respectiv autoritatii centrale de mediu, in luna martie. Chiar daca acordul e aprobat de Guvern, proiectul nu va putea demara fara ca proprietarii sa fie expropriati. Ei se indoiesc ca vreun oficial roman va lua vreodata o astfel de decizie. In evetualitatea in care ea va fi, insa, luata, atunci ei, motii, vor merge la Curtile europene pentru Drepturile Omului, cerand sute de milioane euro despagubiri. "Avem ferma noastra de vaci. Avem lemne. Suntem o familie care nu depinde de nimeni. Noi suntem moti si pentru noi proprietatea e sfanta. Avem alt stil de viata, aici ne-am nascut si vom lupta pentru asta asa cum au luptat timisorenii impotriva comunismului", spune David.