Intre orele 7.30 si 10.00 si 16.00 si 20.00, daca arunci un bat pe vreo artera centrala, e garantat sa cada pe o masina, fie ea parcata aiurea sau blocata in trafic. "Dupa 1990, in Bucuresti a fost o explozie a achizitiilor de mijloace de transport, fie private, fie de marfa sau calatori. A crescut de peste 10 ori numarul masinilor, dar la infrastructura nu s-a facut nimic", elucideaza Gheorghe Udriste, directorul Directiei Transporturi, Drumuri si Sistematizarea Circulatiei din Primaria Municipiului Bucuresti. In prezent, prin Capitala circula aproximativ un milion de autovehicule, iar "primele proiecte majore de reabilitare a infrastructurii le-a demarat Basescu abia in 2000", crede Udriste.

Parcare in magazin

"Romanu-i nesimtit, vrea sa parcheze direct in magazin, daca se poate! Stii care-i solutia? Sa faca astia 15-20 de parcari d-astea ca la Unirea si drumuri supraetajate in nodurile principale", spune un taximetrist hirsit din zona Unirii. "Sint prea multe masini si fiecare parcheaza pe unde-l duce capul, chiar in fata magazinelor de unde vor sa cumpere. Daca soferii ar fi mai disciplinati si ar incerca sa respecte regulile, sint convins ca traficul ar fi mai fluent", crede agentul-sef Valeriu Cojocaru.

Udriste de la primarie are solutii: largirea strazilor si a intersectiilor (in special pe axa nord-sud a orasului), sensuri giratorii, instalarea de camere video, pentru a se putea interveni in timp real la modificarea intervalelor luminoase ale semafoarelor, harti "inteligente" pentru soferii care vor dori sa se respecte cu GPS in masina. "Dar nimic nu se poate face peste noapte. Sint proiecte care dureaza citeva luni, altele citiva ani. Lumea s-a obisnuit ca la tara, la semanat: incepem primavara si terminam toamna!", spune Udriste.

Semafoare si afisaje inteligente

Un alt proiect ce are ca scop fluidizarea circulatiei autoturismelor este managementul traficului. Acesta include schimbarea semafoarelor din Bucuresti cu unele pe baza de senzori de trafic, monitorizarea circulatiei si montarea afisajelor electronice. "Semafoarele de acum sint din anii ’70. Cele care se vor monta vor prelua, practic, circulatia in functie de fluxul de masini. In ceea ce priveste afisajele electronice, ele vor avea rolul de a atentiona soferul unde este ambuteiaj si care sint rutele alternative", spune Razvan Murgeanu,viceprimarul Capitalei.

Citeste si:

Masina subtire cere cheltuiala

Primaria are la dispozitie un miliard de euro pentru a-i investi in reconfigurarea infrastructurii Capitalei, mai zice seful de la Sistematizarea Circulatiei. Acesta spune insa,ca "investitiile trebuie dublate de masuri coercitive", pentru ca "nu poti sa parchezi pe strada cind ai ditamai parcarea de 1.000 de locuri sub nas". De aceea, masura cu amenda de 10 milioane pentru cei care parcheaza smechereste e luata serios in discutie la primarie. Intr-adevar, in centru exista parcari subterane sau supraetajate, dar costa. Iar pretul nu e tocmai modic. La Unirea sint 1.000 de locuri supraetajate, contra a 30.000 de lei pe ora (abonament cu 50 de euro pe luna, 90 de euro pentru firme). La Universitate, alte 1.000 de locuri de parcare subterana si alte citeva sute la suprafata: 15.000 ora, intre 2.500.000 si 2.700.000 de lei abonamentul lunar.

Doua masini la cinci bucuresteni

In Bucuresti, potrivit autoritatilor, numarul masinilor creste cu 4% pe an. "La ora actuala, 800.000 de masini sint inregistrate pe raza Capitalei", spune Mircea Todirica, seful Directiei Politei Rutiere, in conditiile in care numarul locuitorilor este de doua milioane, adica 2,5 locuitori pentru o masina. Paradoxal, majoritatea ambuteiajelor sint cauzate de masinile parcate la intimplare. "Pe mai toate strazile mari din Bucuresti, pe doua benzi se circula, iar pe celelalte doua sint parcate masini. Aceasta situatie este cauza a 50% dintre ambuteiajele din Capitala", potrivit studiului de fezabilitate "Transportul urban in Bucuresti".

Iesirea catre Otopeni, pe sase benzi

Pentru a rezolva problema traficului, autoritatile au decis sa mareasca soseaua de centura a Bucurestiului la patru benzi, sa faca Pasajul Basarab, sa largeasca pe sase benzi DN 1 intre Baneasa si Otopeni. "Se ia in considerare construirea de pasaje supraterane in intersectiile grele ale Bucurestiului pentru a fluidiza traficul. Cele vizate sint: Basarab, Colentina, Aerogarii-DN1", spune Gheorghe Udriste. Totodata, autoritatile au in plan largirea strazilor, acolo unde este posibil, si modernizarea punctelor de intrare in Capitala. O alta metoda ar fi investitiile masive in trasportul in comun pentru a-i convinge pe bucuresteni sa circule in oras cu masinile RATB, si nu cu masinile personale. "Se vor investi sume pentru imbunatatirea calitatii transportului in comun pentru a convinge bucuresteanul sa circule cu acestea si sa-si lase masina particulara acasa. Astfel nu vor mai exista ambuteiaje", sustine Razvan Murgeanu, viceprimarul Capitalei.