Crestinii ortodocsi de rit vechi se pregatesc pentru sarbatorirea Craciunului. Zilele de Craciun pentru aceasta categorie religioasa sunt decalate cu 13 zile fata de ortodocsii de rit nou, din cauza refuzului lor, in anul 1924, de a trece la Calendarul Gregorian si sa ramana la Calendarul Iulian.

Pregatirile de Craciun la ortodocsii de rit vechi incep cu patru zile inainte, iar masa specifica acestei sarbatori difera de cea a crestinilor ortodocsi pe rit nou prin abundenta gustarilor, felul principal fiind reprezentat de gasca umpluta cu mere.

De asemenea, in casele taranesti, dusumeaua este acoperita cu fan proaspat, iar masa cu paie, peste care se asterne fata de masa. Totodata, cele patru picioare ale mesei sunt legate cu lanturi, avand semnificatia opririi animalelor salbatice de a ataca stanele de oi si vaci, cat si indepartarea raului din casa.

Citeste si:

Crestinii de rit vechi, care s-au rupt de ortodoxie in anul 1419, in urma persecutiilor religioase au parasit Imperiul tarist in mai multe valuri. Primii sositi pe teritoriul Romaniei (Bucovina, mai tarziu in Dobrogea) au aparut in anul 1772. Lipovenilor li s-a asigurat deplina libertate religioasa din 1851, avand chiar si un episcopat in Tulcea (care mai tarziu s-a mutat la Fantana Alba).

In Romania traiesc peste un milion de adepti ai bisericii ortodoxe de stil vechi, indeosebi rusi lipoveni, armeni si sarbi, care isi practica credinta in circa 130 de biserici, schituri si manastiri pe rit vechi. Potrivit recensamantului efectuat in 2002, numarul rusilor-lipoveni este de 29.774 de lipoveni si 8.914 de rusi (0,17% din populatia Romaniei), al sarbilor de 22.518 persoane ( 0,1 %), iar al armenilor este de 1.780 (mai putin de 0%).