Asteptata de mult timp de asiguratori, legea pensiilor facultative va functiona, in fine, din a doua jumatate a anului viitor. Aceasta mai are insa o serie de carente, care se pot rezolva doar prin Normele Metodologice. In noua lege a pensiilor facultative, asigurarile obisnuite de viata cu acumulare de capital, prevazute cu optiunea de renta viagera, nu sunt incadrate in categoria economii in vederea pensionarii (cum se intampla peste tot in lume) si deci nu beneficiaza de deductibilitatea fiscala.

Mai mult, legea stabileste un nivel maxim al contributiei angajatului in fondul de pensii, la nivelul a maximum 15% din venitul salarial brut lunar. Aceasta prevedere este cel putin ciudata daca tinem cont de faptul ca avem de-a face cu o pensie facultativa si nu obligatorie. Daca un angajat are destule resurse incat sa contribuie cu o valoare mai mare decat cea mentionata in lege, prevederea poate fi considerata discriminatorie.

In ultimii ani, numerosi angajati au recurs, insa, la diverse forme de incasare a veniturilor pentru a evita impozitarea excesiva pe salariu. In plus, salariul mediu brut pe economie in luna septembrie a fost de 965 de lei noi (9.650.000 lei vechi). La un astfel de venit, economisirea lunara a individului ar putea fi de maximum 40 de euro pe luna si 480 de euro pe an. In acest context, de o pensie facultativa generoasa nu vor putea beneficia decat cei care au un cuantum ridicat al veniturilor si se incadreaza cu un nivel mai rezonabil al economiilor in procentajul de 15% din salariul brut lunar.

In afara acestei limitari, legea pensiilor facultative mai are cateva carente care pot fi insa usor explicate in Normele Metodologice. Constantin Nastase, manager de proiect pensii private la Allianz tiriac, subliniaza ca societatea de asigurari din care face parte are in Slovenia trei tipuri de produse destinate pensiilor facultative, in functie de gradul de risc agreat de investitor. In schimb, legea romaneasca nu da nici un fel de informatie despre produsele cu grade diferite de risc, ci stabileste doar anumite limite pe fiecare tip de activitate de investitii. Normal ar fi ca societatile de asigurari si viitoarele fonduri de pensii sa-si creeze produsele pe profilul investitorului. Probabil ca acest aspect va fi insa mentionat in Norme.

"A treia varianta a legii pensiilor facultative este si cea mai completa. Cateva omisiuni exista, dar vor fi probabil corectate prin Normele Metodologice."
Constantin Nastase, manager de proiect pensii private de la Allianz Tiriac

O alta omisiune care ar putea fi reglementata de viitoarele Norme Metodologice se refera la forta de vanzari, pe care principalii jucatori din piata o vor putea utiliza pentru pensiile facultative. Legea nu mentioneaza daca agentii de vanzari de pensii facultative trebuie autorizati separat, sau daca pot fi folosite canalele de distributie utilizate pana acum de societatile de asigurari. Daca in Polonia exista sub zece fonduri de pensii, pentru Romania, concurenta se anunta inca de la inceput acerba pentru acapararea acestui sector.

Potrivit legii, si asiguratorii si bancile si fondurile de investitii vor putea incheia astfel de polite. La ora actuala, cel putin zece societati par a se fi inscris in cursa pentru pensiile private: Allianz tiriac, ING, Generali, Aviva, AIG Life, Omniasig Life, Raiffeisen Capital Investment, Garanta, Interamerican, Asiban si Certinvest.

Facilitatile fiscale nu vor fi disponibile pentru toate politele cu acumulare de capital in vederea pensionarii

Din a doua jumatate a anului viitor, pensiile facultative vor deveni operationale. O prima estimare indica aproximativ 300.000 de asigurati in 2006. Dupa ce va functiona si pilonul doi al sistemului, nivelul pensiilor ar trebui sa ajunga la 310 euro.

"Piata astepta de multa vreme o astfel de lege, iar efectele ei vor fi pozitive, cu atat mai mult cu cat societatile de asigurari vor putea incheia astfel de polite, fara sa mai fie obligatorie apartenenta la un viitor fond de pensii", sustine Florina Vizinteanu, director general Omniasig Life. Chiar daca Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania nu si-a formulat inca un punct de vedere, asiguratorii sunt multumiti ca, in sfarsit, au o lege a pensiilor private, chiar daca este cuprins doar pilonul III, cel al pensiilor facultative.

Este foarte probabil ca in 2006 sa apara si legea privind contributia obligatorie la fondurile private de pensii, in limita a 2% din totalul contributiei de 9,5% pe angajat. Aceasta valoare ar urma sa creasca cu 0,5% pe an pana la atingerea unei cote de 6% din totalul contributiilor care sa fie administrate in regim privat. Mihai seitan, presedintele Casei Nationale de Pensii si Asigurari Sociale, sustine ca intrarea in vigoare a pilonului II va aduce un deficit de 1,5 miliarde de euro la bugetul asigurarilor sociale.

Citeste si:

Intr-adevar, unul din marile avantaje ale legii pensiilor facultative este gradul larg de cuprindere al acesteia. "Spre deosebire de variantele mai vechi, noua lege se adreseaza tuturor celor care realizeaza venituri, inclusiv celor cu profesii liberale, nu doar angajatorilor", precizeaza Constantin Nastase, manager de proiect pensii private la Allianz tiriac. Un alt avantaj subliniat de Nastase este faptul ca noul act normativ nu mai impune o garantare a randamentului minim al viitoarelor pensii private, chiar daca sindicatele sunt nemultumite in aceasta privinta.

Asiguratorii nu au cum sa ofere o garantie a randamentului minim in acest moment deoarece piata financiara romaneasca nu dispune de titluri de investitii pe termen lung, gen titlurile de stat, a caror dobanda ar permite realizarea de estimari privind un nivel minim garantat de o societate de asigurari sau o viitoare societate de administrare a unor fonduri de pensii.

Cu toate acestea, legea are si o serie de dezavantaje. In celelalte tari din Uniunea Europeana, in care s-a trecut la fonduri de pensii administrate privat, nivelul deducerilor fiscale a fost mult mai ridicat la inceput, tocmai pentru a incuraja pensiile facultative, iar apoi deducerea a scazut treptat. In Olanda, de exemplu, pensiile facultative au fost deductibile fiscal integral pentru angajator. La noi, deducerile fiscale pentru pensiile private sunt doar cele stabilite in Codul fiscal, la nivelul a maximum 15% din venitul brut al asiguratului, dar nu mai mult de 200 de euro pe an pentru angajat si 200 de euro pe an pentru angajator.

Aceasta deducere introduce totusi o discriminare pe piata asigurarilor, deoarece asigurarile de viata cu acumulare de capital si optiune de renta viagera la finalul perioadei de economisire nu beneficiaza de aceasta deducere fiscala si nici nu sunt asimilate unei forme de economisire in vederea asigurarii unei pensii private. si in acest caz functioneaza perfect comparatia cu celelalte state europene unde a fost introdus pilonul III al pensiilor private. In toate aceste tari, asigurarile de viata au fost asimilate unor produse de economisire in vederea pensionarii si beneficiaza de deductibilitate fiscala.

Neincluderea acestor produse in niciuna din cele trei variante legislative ale pensiilor private ar putea crea anumite riscuri pentru piata asigurarilor de viata. Daca o parte dintre cei care au asigurare de viata vor renunta la aceasta polita pentru a se indrepta catre sistemul pensiilor facultative, piata asigurarilor ar putea suferi o pierdere serioasa. Numarul posesorilor de asigurare de viata cu optiunea de renta viagera este de aproximativ 100.000.

Cat dai si cat face o pensie privata

De pensii facultative pot beneficia toti angajatii care au implinit 60 de ani si au contribuit la un fond de pensii minimum 90 de luni, echivalentul a 7 ani si jumatate.

Schema pensiilor facultative are totusi la baza o perioada minima de economisire de 20 de ani.

Calculele estimative facute de Mihai seitan, presedintele CNPAS, indica un nivel de 150 de euro al pensiei facultative dupa aceasta perioada de economisire. Alaturi de acest nivel, va veni si cel rezultat dupa implementarea pilonului doi, estimat la 80 de euro, plus pilonul I, al poensiilor obligatorii, de inca 80 de euro.

Teoretic, potrivit lui Mihai Seitan, pensia privata la finalul perioadei de economisire de 20 de ani ar trebui sa fie de minimum 310 euro, pentru o contributie lunara de 15-20 de euro pe angajat. El a luat in calcul un nivel al randamentului anual al pensiilor facultative de 3%, in conditiile in care, in UE, nivelul randamentelor este de 7% pe an.