Studentii, investitii de risc

Creditele pentru finantarea studiilor sau bursele acordate studentilor de firme raman doar promisiuni neonorate. Bancile, la randul lor, nu vor sa dea imprumuturi pentru studii decat cu garantii similare creditelor pentru locuinte sau cu garantie de la stat.

Ministerul Educatiei spune ca nu poate acorda asemenea garantii pentru ca nu are bani, desi toate partidele care s-au perindat la putere au promis acest lucru. "Din pacate nu putem aplica aceasta masura. Nu am siguranta ca studentul ii da inapoi dupa absolvire. In nici o tara europeana nu exista un sistem de creditare a studentilor cu garantii de la stat", afirma directorul general pentru invatamant superior, Ion Ciuca.

Ciuca a explicat ca, in Occident, exista credite bancare pentru studenti, dar ele sunt individuale, adica studentul le face in nume propriu, cu garantia provenita de la parinti sau de la diferiti agenti economici care pun conditii contractuale. "Situatia din Romania nu este comparabila cu cea din Occident. Acolo, daca agentul economic vede ca un tanar a intrat la Cambridge, sau la King’s College, lui ii este clar ca acesta are viitorul asigurat, pentru ca piata fortei de munca este foarte bine stabilizata.

La noi, multi absolventi nu au unde se angaja, daca nu au pile. In aceste conditii, nimeni nu doreste sa le finanteze studiile, pentru ca exista un risc mare de a iesi in pierdere", explica Ciuca. "Ministerul Educatiei s-a angajat sa gaseasca solutii, dar nu s-a intamplat nimic. Prin definitie, politicienii promit si nu fac", spune Florentin Gust, presedintele Uniunii Studentilor din Romania (USR). Inca din 1999, in Romania exista o lege, ce prevede posibilitatea creditarii studiilor pentru tinerii care prezinta garantii materiale si profesionale.

Ministerul urma sa selecteze o banca, prin licitatie, care sa acorde imprumuturi pentru studii. Aceeasi lege prevede ca, pentru cei care nu pot prezenta garantiile materiale, va exista un fond de garantare constituit de Ministerul Educatiei, din resurse bugetare si extrabugetare. Statul nu a alocat insa bani in acest scop. Ministerul a purtat discutii cu reprezentantii mai multor banci pentru a obtine conditii mai bune pentru studentii care ar fi putut sa isi garanteze singuri creditul dar nici o banca nu a fost interesata.

Mai exista inca o lege, care prevede ca studentii pot beneficia de burse private, acordate de agentii economici sau de persoane fizice. La un an dupa ce a fost adoptata nici aceasta lege nu produce efecte. Florentin Gust, liderul USR, apreciaza ca mai putin de 0,01% din totalul studentilor beneficiaza de burse private, pentru ca agentii economici nu sunt interesati sa investeasca in studenti. Reprezentantii patronatelor spun ca nu sunt prevazute destule avantaje fiscale pentru cei care ar dori sa acorde burse private.

"Din pacate, legea aceasta nu a fost decat un exercitiu de imagine pentru fosta guvernare, pentru ca, de fapt, avantajele oferite agentilor economici sunt nesemnificative. Sunt prea multe restrictii", ne-a declarat Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri. Potrivit legii, sumele utilizate de agentii economici pentru acordarea burselor private sunt deductibile fiscal, daca se incadreaza in limita cotei de 3% din cifra de afaceri si nu depasesc 20% din impozitul pe profit datorat.

"Avantajele sunt nesemnificative. Agentii aconomici ar fi interesati de a investi in tineri, daca reducerile fiscale ar fi mai mari, si daca ar putea sa si-i formeze dupa propriile standarde, prin practica studentului in companie. Dar acest lucru nu este posibil, pentru ca studentului ii este interzis sa lucreze, pe perioada bursei, pentru cel care ii acorda bursa", a mai spus Pogonaru. In contract, pot fi stabilite clauze prin care sa se stabileasca obligatia beneficiarului de a lucra, dupa finalizarea studiilor, pentru persoana juridica sau fizica ce ii acorda bursa, dar numai pe un post corespunzator studiilor absolvite.

"Cei care dau astfel de burse se numara pe degete si ei le-ar fi acordat oricum, ca sponsorizari, chiar daca nu ar fi existat aceasta lege a burselor private. De exemplu, Dinu Patriciu acorda niste burse la Facultatea de Arhitectura si Ion Tiriac la ASE, dar este departe de a fi un fenomen de masa", ne-a declarat Florin Pogonaru.

Parteneriatul invatamant - mediu de afaceri lasa de dorit si in Occident

Subfinantarea universitatilor europene s-a accentuat in ultimii zece ani, dand nastere unei adevarate crize, informeaza cotidianul "Le Figaro". Confruntate cu efective tot mai mari de studenti, aceste institutii, trebuie sa faca fata unui dublu deficit de finantare. Daca finantarea publica este comparabila de o parte si de alta a Atlanticului, resursele private sunt incomparabil mai mici in Europa.

"Intreprinderile se arata si ele reticente si investitiile acestora in universitati sunt mici aici, in comparatie cu SUA, unde sunt enorme. Ni s-a demonstrat ca universitatile europene nu au simtul afacerilor. Nimic nu le impiedica sa faca apel la banii companiilor private", spune Yves Epelboin, profesor-cercetator la Universitatea Paris - VI. In aprilie, un raport al Comisiei Europene ii soma pe cei 25 de membri sa suplimenteze alocatiile pentru invatamantul superior cu 150 miliarde euro pe an si ii invita sa faca apel la companii si la fundatii.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe