Raportul Bancii Mondiale, intitulat "Dezvoltarea Oportunitatilor de Angajare in Europa de Est si fosta Uniune Sovietica", prezinta o analiza a pietei muncii din 27 de tari. Studiul se bazeaza pe raspunsurile la trei intrebari centrale: Cum a fost influentata piata muncii de transformarea economica si de tranzitie si care au fost persoanele cel mai grav afectate? Cat de mult au progresat tarile si care sunt obstacolele ce stau in calea crearii de locuri de munca mai numeroase si mai bune?

Ce politici publice pot fi aplicate pentru a se promova crearea de locuri de munca? In ciuda succesului economic inregistrat in aceste regiuni, in domeniul crearii locurilor de munca productive nu s-au inregistrat rezultate semnificative. "Daca nu se amelioreaza perspectiva angajarilor, reducerea saraciei din aceste zone ar putea intra intr-o faza de stagnare, iar acest fapt ar submina parcursul reformelor", avertizeaza Arup Banerji, coordonator al raportului si membru in conducerea Departamentului pentru Economii de Dezvoltare Umana al Bancii Mondiale pentru Europa si Asia Centrala (ECA).

Persistenta somajului poate afecta grav dezvoltarea economica a statelor din aceste regiuni. "Desi se preconiza un anumit nivel al somajului datorat tranzitiei, surpriza consta in persistenta acestuia", a afirmat Jan Rutkowski, economist senior in cadrul ECA si coautor al studiului. Unul dintre criteriile importante adoptate in acest studiu este comparatia dintre nivelul de locuri de munca create si nivelul de locuri de munca disparute. De exemplu, Estonia si Slovenia au inregistrat o perioada scurta de distrugere a locurilor de munca in perioada timpurie a tranzitiei.

Aceasta perioada a fost urmata de o alta in care cele doua nivele au fost la valori egale, dar acum nivelul de locuri de munca create a inceput sa o ia inaintea celuilalt. Totusi, unele tari sunt inca in prima faza, iar Romania este una dintre ele. Aparitia de noi firme contribuie decisiv la crearea de noi locuri de munca. In faza initiala a tranzitiei, aparitia noilor firme a contribuit cu 40% la totalul de locuri noi de munca create in Estonia, Ungaria si Letonia, si cu peste 70% in Romania si Slovenia.

Citeste si:

Pe intreaga perioada a tranzitiei, in Estonia, Letonia si Romania, intre 30% si 40% din intreaga productie industriala s-a datorat intrarii si iesirii firmelor de pe piata. Totusi, nici acest fapt nu a influentat prea mult rata somajului din interiorul acestor state. In tari cu ritm mare de dezvoltare economica, ca Polonia si Slovacia, somajul a fost de 19%, respectiv, 18,2% in 2004. In Ungaria, rata smajului este relativ scazuta, in jur de 6%, dar aceasta cifra este partial rezultatul scaderii participarii populatiei pe piata muncii: multi muncitori au renuntat sa mai caute un loc de munca.

Prin intermediul unui sondaj efectuat in randul a peste 4.000 de patroni si manageri de firme, autorii analizeaza factorii care impulsioneaza sau descurajeaza companiile sa faca investitii si angajari. Instabilitatea economica si politica, impozitele mari si justitia ineficienta sunt considerate a fi factorii cheie care sufoca activitatea antreprenoriala. Taxele de pe piata muncii sunt in Romania printre cele mai mari din lume. Un alt factor decisiv este accesul la credite.

Daca in Letonia accesul la credite este la cel mai bun nivel dintre toate statele studiate, la polul opus sta, bineinteles, Romania, accesul la credite fiind unul dintre cele mai proaste. In privinta legislatiei de pe piata muncii, Romania se afla in ultima categorie, categoria "legislatie foarte rigida", fiind alaturata unor tari ca Azerbaidjan, Moldova, Uzbekistan.

In concluzie, tarile sarace din CSI inregistreaza rezultate mai slabe in ceea ce priveste nivelul oportunitatilor de angajare, in raport cu statele din Europa de Est. Doua sunt insa exceptiile: Romania si Bulgaria, care, in aceasta privinta, sunt mai apropiate de statele din CSI, decat de celelalte tari din Europa de Est.