In orasele mari, mancarea 'inghite' o treime din buget

Acestea sunt doar cateva dintre cele mai frecvente informatii pe care retaileriii, producatorii si distribuitorii le solicita firmelor de cercetare de piata - informatii extrem de detaliate, pe baza carora isi stabilesc strategiile de marketing. O astfel de analiza, de autoevaluare a veniturilor in raport cu necesitatile, a fost realizata in luna iunie a.c. de Mednet Marketing Research Center, pe un esantion national, reprezentativ la nivel urban - orase cu peste 200.000 de locuitori -, constituit din 1.300 de persoane cu varsta peste 18 ani.

Potrivit acesteia, aproape un sfert din romanii din orasele mari reusesc sa cumpere obiecte mai scumpe, chiar si cu anumite sacrificii, in timp ce doar 12,6% din bucuresteni afirma ca pot face acest lucru. Studiul releva faptul ca, in general, locuitorii Capitalei considera ca o duc mai rau decat restul populatiei din mediul urban.

"Fiind o evaluare subiectiva a nivelului de bunastare, intelegerea acestor date trebuie facuta tinand cont de raportul dintre asteptarile oamenilor si perceptia realitatii imediate", precizeaza Lacramioara Laura Voinea, Managing Director la compania mentionata. "Diferentele dintre Bucuresti si celelalte orase mari din tara au doua explicatii: una obiectiva, costul vietii fiind mai mare in Bucuresti, si alta subiectiva, in sensul ca locuitorii Capitalei au asteptari mai mari si sunt mai exigenti in autoevaluarea nivelului de bunastare."

Potrivit rezultatelor cercetarii, in marile orase se aloca, in medie, 36,5% din veniturile familiei pentru procurarea de alimente. Aceste cheltuieli le depasesc, ca pondere, pe cele destinate intretinerii locuintei (32,1%). Restul veniturilor lunare sunt folosite pentru achizitionarea de imbracaminte si diverse articole pentru gospodarie (17,2%) sau pentru plata unor servicii, rambursarea creditelor etc. (14,2%).

Modul in care bugetul familiei este distribuit pe diverse categorii de cheltuieli reprezinta un indicator al nivelului de bunastare. In Occident, repartizarea a peste o treime din venituri pentru achizitionarea de alimente este un semn al saraciei. In Romania insa, cheltuielile pentru mancare reprezinta o pondere importanta chiar si pentru cei cu venituri mai mari.

"Exista doua aspecte. Unul tine de cultura, celalat de realitatile generale ale pietei locale. Noi, romanii, suntem gurmanzi, ne place sa gatim "sanatos" si "bine", desi alimentatia nu este intotdeauna conforma cu sfaturile nutritionistilor. Trebuie insa sa tinem cont si de pretul alimentelor, acesta fiind uneori mai mare in Romania decat in alte tari. Pentru noi, a gati este un mod de a ieftini mancarea", explica Lacramioara Laura Voinea.

Cumparaturile de zi cu zi beneficiaza de o atentie deosebita, datorita faptului ca, in mentalitatea romanilor, alimentele nu trebuie stocate, ci achizitionate in functie de nevoile culinare cotidiene. La fel de raspandita este si opinia conform careia produsele alimentare perisabile nu pot fi cumparate "din drum", ci numai din anumite locuri verificate in timp, acelea fiind singurele care satisfac pretentiile de calitate ale consumatorilor.

Cercetarea a scos in evidenta fatul ca, pentru anumite produse, piata alimentara este plina de surprize neplacute. Din acest motiv, exista aproape un cult pentru mancarea proaspata si cumparata de la surse "sigure". Reiese, asadar, un anumit grad de fidelizare vizavi de locurile de achizitie.

Majoritatea romanilor prefera fructele, legumele si produsele din carne indigene, considerate a fi mult mai "ecologice" decat cele din import. Ca regula larg raspandita, legumele si fructele nu se cumpara din supermarketuri, ci din piete, pentru a avea siguranta ca sunt proaspete. In general, timpul si energia alocate achizitionarii de alimente intrec cu mult interesul si efortul depuse pentru cumpararea de imbracaminte sau de bunuri de folosinta indelungata.

De altfel, este vorba de produse care se cumpara relativ rar, de regula in doua situatii: fie "cand se strica", fie atunci cand persoana s-a mutat de curand sau isi renoveaza casa. Cu alte cuvinte, in opinia majoritatii orasenilor nu exista nici un motiv pentru inlocuirea unui produs, atat timp cat acesta este functional.

In cazul achizitionarii de electrocasnice sau mobilier, jumatate din romani prefera sa faca economii pentru a le putea plati pe loc si doar o treime apeleaza la credite sau la leasing. Un alt indicator al bunastarii este timpul liber. Potrivit rezultatelor studiului, majoritatea respondentilor se rezuma la activitati necostisitoare - plimbari in oras (67,3%) - sau la cele care nu presupun cheltuieli consistente - iesiri la o terasa, cu familia sau prietenii (49,5%).

Doar 21,9% din oraseni obisnuiesc sa mearga la cinematograf, teatru sau concert, adica locuri care, pe langa relaxare, presupun si o anumita disponibilitate financiara din partea celor care le frecventeaza.

Cum achizitionati bunuri de folosinta indelungata? (%)

Platim pe loc 49,8
Ne imprumutam de la prieteni 1,6
Facem un imprumut la banca sau CAR 4,5
Cumparam in rate sau in leasing 33,1
Cumparam doar obiecte "second-hand" 0,4
Nu achizitionam astfel de bunuri 10,6

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe