Potentialul de export al Romaniei este recunoscut in unanimitate de expertii autohtoni. Specialistii guvernamentali sau din mediul privat nominalizeaza cultura, IT-ul, mobila, textilele, vinurile si produsele alimentare ca domenii importante pentru realizarea unor produse romanesti cu un brand puternic in afara granitelor. Problema intervine atunci cind sint prea putini cei care au initiativa de a le pune si in practica.

Potential in cultura si IT

"Un produs foarte bun, daca dorim sa cream imaginea Romaniei, este cultura. Un alt produs de export, relativ cunoscut, este vinul. Acum, este adevarat, nu constituie o mare afacere, dar are potential. Totodata, IT-ul romanesc are o imagine deosebita in afara tarii. Ne-am putea face o marca din acest domeniu. Ar mai trebui sa consolidam lucrurile clasice, care au demonstrat ca sint de calitate.

Este vorba de mobila si de industria textilelor, excluzind, bineinteles, lohn-ul si productia de masa. Important este sa stim ce ne dorim pe termen lung", a declarat Iuliu Winkler, ministrul delegat pentru comertul exterior. Potrivit lui, dezbaterile publice pe tema Strategiei de Export 2006 - 2009 urmeaza sa se finalizeze in jurul datei de 6 octombrie.

Tara alimentelor bio

Romania a negociat cu Uniunea Europeana aproximativ 120 de produse alimentare si bauturi traditionale romanesti, cu denumiri de origine recunoscute. Este vorba, de exemplu, despre salamul de Sibiu, brinza de burduf, palinca sau horinca. Acestea au mari sanse sa promoveze imaginea Romaniei in afara granitelor. "Romania ar putea fi promovata ca tara produselor alimentare bio.

Este o moda in Vest de a se cauta producatori de nisa care realizeaza niste produse mai speciale. Produse cu sanse reale din industria alimentara sint si lactatele. In special produsele din lapte de bivolita, capra, oaie. Acestea pot fi promovate si identificate mai usor cu tara noastra", apreciaza Valeriu Steriu, fost secretar de stat pe probleme de integrare si actualmente presedintele patronatului din industria laptelui.

Ceramica, iile si legendele

"Doua domenii in care brandurile romanesti de nisa ar avea cu siguranta succes sint produsele alimentare organice si produsele mestesugaresti, pentru ca Romania este privita ca o tara traditionala si putin industrializata. Rosiile romanesti complet naturale sau o ie "model 1594" sint produse romanesti de nisa credibile. Insa nu toate produsele romanesti "traditionale" merita exportate" spune Radu Neag, expert in branding de la Branzas Design.

Mugur Cornila, www.artatraditionala.ro, crede ca potentialul autohton de export sta in traditii autentice, pastrate neschimbate de sute de ani. "Stiu sigur ca Europa de Vest este, in acest moment, stirbita de propriile traditii si obiceiuri. Ca dincolo, in lumea civilizata, savoarea unor momente cu o astfel de incarcatura este tot mai sterila. Datorita imensei presiuni a societatii tehnologice si informationale, oamenii simt nevoia de poveste, de eroi mitologici, adica de ceea ce noi putem oferi cu prisosinta", adauga Cornila.

De la lohn la produse de marca

Avind o forta de munca ieftina, Romania este inca asociata cu o tara a productiei de textile in lohn. Cu toate acestea, tara noastra are mari sanse sa se impuna ca stat de origine pentru produse de calitate superioara, de marca. "Acum, Romania nu este identificata cu nici o grupa de produse. Pe piata Rusiei, spre exemplu, sintem identificati cu produse de calitate, dar in UE nu ne-am identificat cu nimic, am lucrat anonim. In momentul de fata avem in faza avansata o strategie care sa identifice care este brandul Romaniei in industria textila.

Aceasta pentru ca trebuie sa ii invatam pe straini sa caute produsele romanesti. Cele mai bune variante pe care le-am identificat sint confectiile usoare, fustele, pantalonii, taioarele si costumele. Din toate grupele, cel mai bine merge tinuta business de zi. Imaginea Romaniei poate creste foarte mult daca produsele noastre vor fi inscriptionate cu Romania. Nu va creste imaginea Romaniei daca stam acasa. Trebuie sa avem o promovare mai agresiva, la tirguri si expozitii, sau sa organizam show-uri de promovare", spune Maria Grapini.

IT-ul la pret redus

Tehnologia informatiei este unul dintre domeniile care s-au dezvoltat la putere exponentiala in Romania. De altfel, primele "exporturi" in acest domeniu au fost chiar specialistii romani. Mai mult, cu ocazia vizitei din SUA a presedintelui Basescu, s-a discutat de faptul ca Oracle, spre exemplu, ia in considerare posibilitatea de a infiinta un centru de cercetare pe Europa in Romania. Ionut Oprea, director de comunicare netBridge, crede ca este greu de gasit caracteristici autohtone in acest domeniu, deoarece IT-ul e ca stiintele exacte, nu se poate face intr-un fel specific in Romania.

"Sursa eventualelor diferente trebuie cautata in viziune si expertiza, nu intr-un specific local. Pretul redus este cea mai importanta caracteristica a unei parti importante din IT-ul exportat de Romania. Cu toate acestea, nu exportam produse proaste, pentru ca in IT exigenta clientului e maxima. Exportam produse cel putin egale calitativ cu cele de pe pietele externe, dar ne permitem sa le punem preturi mici si incercam sa supravietuim pe pietele respective prin aceasta strategie", adauga Oprea.

Inventatorii romani au iesit la pensie

OSIM (Oficiul de stat pentru inventii si marci) primeste anual circa 1.500 de propuneri de inventii, din care breveteaza aproximativ 900. Din acestea insa, ulterior, numai 15% isi gasesc si o aplicare imediata. "Daca, in alte parti, un numar de inventii ajung sa fie cumparate de marile companii si bagate din considerente strategice 'la sertar>>, la noi nu s-a intimplat inca acest lucru.

In Romania, aproape trei sferturi dintre cei care doresc sa breveteze ceva sint persoane fizice si in special pensionari, in timp ce in Europa acest procent este ocupat de catre ramuri industriale", spune Valeriu Geambazu, purtator de cuvint in cadrul OSIM.

Munca de jos sustine exportul

Exporturile romanesti au crescut din 1997 pina in 2004 cu peste 9.400 de milioane de euro. Totusi, domeniile exploatate de tara noastra nu sint si cele mai competitive: ele depind de tehnologii primare si costul scazut al fortei de munca. In primele opt luni ale acestui an, exporturile romanesti au crescut cu 16% fata de aceeasi perioada a lui 2004.

Valoarea lor s-a ridicat la 14.300 de milioane de euro, conform datelor provenite de la Autoritatea Nationala a Vamilor. Textilele, autovehiculele, aparatura electronica, produsele metalurgice, titeiul si incaltamintea sint cele mai importante domenii de export romanesti. Ele reprezinta aproape 77% din totalul exporturilor autohtone, partenerii principali ai Romaniei fiind Italia (20%), Germania (14%) si Turcia (8%). In ceea ce priveste serviciile, liderii autohtoni la export sint turismul si IT-ul.

Deficit la impozit

O mare parte din exporturile catre UE sint generate de industriile care folosesc intensiv resurse naturale. Acest tip de produse necesita putina tehnologie si depind de pretul mic al fortei de munca, cu o capacitate redusa de a se adapta la tehnicile noi si materialele importate. Conform Strategiei Nationale de Export, atit exportul, cit si importul sint concentrate in interiorul Europei, iar tara noastra ar avea nevoie de o mai buna diversificare.

De asemenea, in aceasta perioada, importurile romanesti s-au ridicat la 20.000 de milioane de euro, deficitul ajungind astfel la 5.800 de milioane de euro. Important este mai ales deficitul in sectorul agricol si alimentar, unde media de acoperire a importurilor prin exporturi este de 80% in fiecare an.

Codasi in Est

Comertul exterior al Romaniei pe cap de locuitor este mai scazut decat acela al tarilor vecine. Intre 2000-2002, acesta a fost de 5,7 ori mai scazut decit in Republica Ceha, de 5,5 ori mai scazut decit in Ungaria, de 4,2 ori mai mic decit in Slovacia, de 2 ori mai mic decit in Polonia si de 1,5 ori mai mic decit in Bulgaria. De asemenea, conform Raportului de Competitivitate Globala, Romania are indici de competitivitate mici din cauza inflatiei, a absentei tehnologiilor moderne, a subventiilor si a tulburarilor monetar-financiare care au avut un impact negativ.

Produsele romanesti vineaza celebritatea

"Cu ce produse putem asocia Romania?". Aceasta este una dintre intrebarile care ar trebui sa ii preocupe atit pe guvernanti, cit si pe reprezentantii mediului privat. Pentru ca Romania nu are inca o strategie coerenta de export si un plan de bataie coerent impotriva marfurilor din import, "Cotidianul" a intrebat citiva experti care sint produsele autohtone cu care tara noastra s-ar putea identifica.

Istoria ne-a demonstrat ca fara o strategie clara, coerenta si in concordanta cu evolutia Romaniei in contextul economiei mondiale, tara noastra va ramine doar un punct neidentificat pe harta, o tara a lui Ceausescu, a lui Dracula si, mai nou, a Daciei Logan. Este adevarat, incercari au fost, dar fara nici un rezultat. De mai multi ani, Guvernul Romaniei, indiferent de culoarea sa politica, incearca sa creeze in mintea strainilor o imagine a Romaniei.

Pina in momentul de fata insa, nimeni nu a gasit acel produs sau produse cu care tara noastra sa se poata identifica. Astfel, la mai putin de doi ani pina vom fi inglobati in marea familie europeana, inca mai bijbiim dupa solutii. Tot ce avem din acest punct de vedere, se rezuma la citeva sugestii, experienta multor proiecte esuate si o Strategie de Export aflata in dezbatere publica.

Proiect esuat

Cum produsele romanesti s-au dovedit a fi putin "surprinzatoare" chiar si pentru romani, incercarile de a gasi o identitate distincta pentru marfurile realizate in tara noastra dateaza inca din 2000. Atunci, asociatiile de producatori s-au gindit sa realizeze un program prin care sa-i convinga pe romani sa cumpere produse autohtone.

Este vorba despre Programul "Fabricat in Romania", prin care oamenii de afaceri incercau sa echilibreze balanta comerciala care inclina tot mai mult inspre importuri. De asemenea, se urmarea si largirea pietelor de desfacere pentru producatorii autohtoni puternic concurati de intreprinzatorii straini. Programul nu a trecut insa nici de faza de inceput, fiind rapid inabusit de neintelegerile dintre membri.

"Era un program foarte bun, care pornise excelent. Problema a fost ca s-a intrat intr-un cerc vicios: nu aveam bani de promovare pentru ca nu aveam suficienti membri cotizanti, si nu gaseam membrii cotizanti pentru ca nu se facea promovare. Astfel incit, la inceput au existat oameni care au cotizat, dar au vazut ca nu se intimpla nimic, nu au nici un beneficiu si au incetat sa mai dea bani.

Daca aveam putin sprijin si din partea guvernului, probabil ca programul ar fi mers in continuare", ne-a declarat Aurel Popescu, presedintele Rompan, organizatie ce facea parte din Asociatia pentru Promovarea Produselor si Serviciilor - Romania, adica structura care a initiat Proiectul "Fabricat in Romania".

Lansare sub alta forma

Cum din proiectul initial "Made in Romania" nu a mai ramas decit un site si citeva etichete pe care unii producatori au dreptul sa le foloseasca, anul acesta, UGIR 1903 vrea sa relanseze programul. Sub o alta forma insa.

"Vom lansa programul pe la jumatatea lunii octombrie, atunci cind vom instala si centrele de finantari de afaceri", ne-a declarat Stelian Dorobantu, director general in cadrul UGIR 1903. Potrivit acestuia, centrele de finantari vor avea rolul de a sustine producatorii romani in ceea ce priveste strategiile de marketing.

Mai precis, cu ajutorul specialistilor din aceste centre, producatorii vor depista care sint pietele din Romania unde si-ar putea vinde cu succes produsele, putind stabili astfel lantul de distributie al marfurilor respective. De-abia intr-o a doua faza a produsului se vor identifica si acele piete externe unde marfurile autohtone ar putea avea succes.

Marcile noastre nu au tinere de minte

Pentru a atrage consumatorii occidentali, un produs ar trebui in primul rind sa inspire incredere si sa fie bine reprezentat in mintea publicului roman. Marcile autohtone nu au demonstrat insa ca sint in topul brandurilor pe care romanii le numesc in mod spontan.

In clasamentul primelor 20 de marci cunoscute in Romania nu figureaza nici un nume romanesc, potrivit studiului "Top Brands 2005", realizat de Synovate. Exista, totusi, si marci autohtone de care romanii isi aduc destul de bine aminte. Este vorba, in primul rind, despre Dacia, care conduce in clasamentul marcilor autohtone de notorietate, inregistrind peste 45% dintre mentiunile spontane din partea respondentilor.

Citeste si:

La o distanta de aproape 18 procente de prima clasata este Arctic, iar pozitia a treia a fost ocupata de BCR. La mai putin de un an de la lansare, si Logan se afla in acest top, situindu-se pe pozitia a patra. Urmeaza Borsec, Izvorul Minunilor, Ursus, Romtelecom si Frutti Fresh.

Cirnatii de Plescoi si palinca de Bihor

Unul dintre pasii facuti pentru promovarea produselor autohtone a fost recunoasterea si protejarea denumirilor de origine geografica. In momentul de fata, lista cu denumiri geografice pentru bauturi spirtoase are 39 de marci. Printre acestea, tuica de Valea Milcovului, cea de Buzau, de Arges sau de Zalau, palinca de Bihor, de Ardeal sau de Maramures. Vinurile, insa, nu stau la fel de bine.

"Cu exceptia a citorva denumiri precum Murfatlar, Cotnari, Jidvei sau Dealu Mare, vinurile cu denumiri geografice protejate au reusit sa se impuna doar pe plan intern", sustine Basil Zarnoveanu, presedintele Organizatiei Nationale Interprofesionale Vitivinicola (ONIV). De asemenea, branduri cu origine sint salamul de Sibiu, cirnatii de Plescoi sau lactatele, care cuprind 20 de tipuri de brinza, 27 de feluri de cascaval si 8 tipuri de telemea.

Unicitate la pret mic

Produsele de nisa sint cele care se adreseaza unui segment mic, dar foarte clar definit din populatie. "Indivizii unui astfel de grup chiar cauta sa fie cit mai diferiti posibili de 'mainstream>>, cauta unicitatea", spune Radu Neag, expert in branding de la Branzas Design. El atrage atentia ca produsele de nisa nu se confunda cu produsele de lux.

"Este adevarat ca produsele de nisa se afla de multe ori in segmentul superior al preturilor. Aceasta se intimpla doar pentru ca se fac in serii mici, cu costuri mai mari. Pretul in sine nu este un indicator al unui produs de nisa", explica Neag. Potrivit lui Corin Chiriac, produsele autohtone ar putea concura pe piata internationala in segmentul pret-calitate.

Alaturi de acesta, specialistul adauga autenticitatea: "existenta unei identitati proprii, a unui caracter distinct, dar si respectarea promisiunii de brand. Dupa definirea a ceea ce se doreste a fi 'Made in Romania>>, va creste probabil ponderea criteriului conformitatii". Mugur Cornila crede ca "esential este sa-i putem determina pe oameni sa aprecieze ceea ce noua ne prisoseste sau a devenit banal. China, de exemplu, isi vinde betisoarele parfumate sau bolurile traditionale pentru orez impreuna cu etichete pe care este scris un haiku ori o scurta legenda pilduitoare".

Globalizare in batatura

Intr-un interviu acordat ziarului "Cotidianul", Valeriu Turcan, presedintele Agentiei pentru Strategii Guvernamentale, explica situatia brandurilor romanesti in afara granitelor.

Care sint produsele romanesti cu potential de export?

In primul rind, domeniul tehnologiei informatiei. Romania deja exceleaza in anumite subdomenii, cum ar fi solutiile antivirus. Aici ar putea sa intre si construirea propriu-zisa de calculatoare, hardware, numai ca de pe piata romaneasca lipsesc mari companii producatoare de calculatoare.

Care ar fi a doua prioritate?

Am putea vorbi de agricultura biologica, pentru ca in Occident consumatorii tind sa se indrepte din ce in ce mai mult catre produse in elaborarea carora nu s-au folosit pesticide. Iar Romania, dintre tarile europene, are cea mai mare suprafata de pamint pe care nu s-au folosit niciodata pesticide. Si, trebuie sa recunoastem, mina de lucru este foarte ieftina.

Ce spuneti despre mobila romaneasca?

In strainatate, in zone precum fostul spatiu sovietic, mobila noastra este perceputa foarte bine. Numai ca, nici la acest capitol, Romania nu a ajuns in stadiul in care sa se bata de la egal la egal cu marii producatori. In Romania nu exista designeri care sa fie competitivi cu cei occidentali. Cred insa ca am putea vorbi de un avantaj al Romaniei in serviciile delocalizate. Pentru ca inginerii romani sint foarte buni, dar nu au pretentii financiare precum cele pe care le au omologii lor occidentali.

Ce sanse are turismul romanesc?

Destinatiile turistice din Romania ar fi o alta solutie, cu amendamentul ca, chiar daca avem o tara foarte frumoasa, multi turisti s-ar putea sa nu vina in Romania, pentru ca avem o infrastructura foarte slab dezvoltata. Nu cred ca am putea concura cu litoralul bulgaresc. Ramine turismul montan, rural, cultural sau cel din Delta.

Ce parere aveti despre produsele traditionale, cum ar fi ia sau ceramica?

Nu, nu cred ca poti iesi cu ele in afara. In ceea ce priveste produsele traditionale chinezesti sau indiene, cred ca succesul lor depinde de intrarea lor intr-un circuit de distributie mondial. Si apoi se fac foarte ieftin. In concluzie, solutia ca produsele romanesti sa se vinda in afara granitelor este de a intra in marile retele de distributie. Si ca aici sa fie produse la un pret foarte mic, ca sa poata fi cumparate in cantitati foarte mari.

Care ar fi primii pasi care ar trebui facuti in promovarea produselor?

Este mult mai simplu sa incercam sa ne promovam mai intii in Europa Centrala si de Est. Dacia, de exemplu, vine la un pret mai bun pentru un est-european, care nici nu are pretentii de calitate cum le-ar avea un german.

Ce ar insemna un brand romanesc ?

Cred ca un brand romanesc ar trebui sa fie definit in felul urmator: fie prin tara de origine, fie prin faptul ca reprezinta o solutie creativa sau o solutie de design a produsului, care este autentic romaneasca. Cum ar fi Bitdefender. Cu toate acestea, s-ar putea sa asistam la situatia in care avem produse pe care le consideram branduri nationale foarte puternice, dar care sint detinute de un grup de investitori din Arabia Saudita. Granita dintre national si multinational devine foarte volatila.

Organizatia natiunilor branduite

Produsele de marca vorbesc consumatorilor despre identitatea lor nationala. Mai mult decit atit, branduri celebre precum Marlboro, Volvo, Swatch sau Nintendo devin in ultima instanta mijloace prin care consumatorii de pe tot globul isi formeaza o prima imagine asupra unei anumite tari.

Banda alb-rosie de pe sticla Coca-Cola, evaluata la 55 de miliarde de euro, este printre cele mai notorii elemente de brand din intreaga lume. Un studiu efectuat de Interbrand plaseaza bautura racoritoare, pentru al patrulea an consecutiv, in topul celor mai cunoscute marci de pe glob. Alte sapte companii americane, Microsoft, IBM, General Electric, Intel, Disney, McDonald’s si Marlboro figureaza in primele zece pozitii in clasamentul Interbrand. Chiar daca nu figureaza in primele zece, MTV, Visa si Ford sint si ele imagini de succes ale Statelor Unite. Datele oferite de britanicii de la Interbrand coincid in mare parte si cu opiniile romanilor.

Astfel, comform unui studiu realizat de catre Daedalus Consulting, 69% dintre acestia considera tigarile americane cele mai bune din lume, in timp ce, in materie de calculatoare si imprimante, aproape jumatate dintre ei (42%) cred de asemenea ca americanii detin suprematia.

Sic si rigurozitate

Franta este apreciata peste tot pentru produsele de lux, cosmetice, vinuri si imbracaminte. Majoritatea romanilor (63%, respectiv 57%) asociaza cosmeticele si vinurile de calitate cu Franta. Louis Vuitton, cel mai important brand mondial de bijuterii, ocupa locul 18 in topul mondial.

De asemenea, cosmeticele L’Oréal inregistreaza cresteri spectaculoase in Statele Unite si in Asia. Un brand mai putin asociat Frantei este Danone. Guvernul francez a luat de curind pozitie pentru a impiedica firma Pepsi sa cumpere marca de lactate cu vinzari exceptionale in SUA si Asia.

Rigurozitatea germana mineaza industria americana in materie de automobile de lux. Constructorii de automobile americani din Detroit - General Motors si Ford - fac fata cu greu fluxului autoturismelor sport si de lux germane BMW si Mercedes. Audi si Volkswagen sint alte doua branduri care contureaza imaginea perfectiunii germane.

Tigrii asiatici

Perceptia investitorilor straini asupra Asiei sta sub semnul "Tigrului asiatic". Acesta este termenul cu care lumea academica si oamenii de afaceri din Hong Kong, Singapore, Taiwan si Coreea de Sud au decis sa popularizeze imaginea fortei economice pe care o reprezinta aceste tari.

Si asta in ciuda faptului ca intre cele patru state exista diferente considerabile in domeniile economic, politic, cultural si social. Primele cuvinte rostite de copiii din intreaga lume atunci cind aud de Japonia sint: Nintendo, Sailor Moon sau Pokemon. In topul Interbrand, japonezii ocupa de asemenea locuri fruntase prin constructorii de masini Toyota si Honda, dar si prin electronicele Sony si Canon.

Eficienta europeana

In afara "motoarelor" Franta si Germania, si alte tari europene isi promoveaza cu succes brandurile autohtone in exterior. Perceputa ca o tara sigura si moderna in nordul Europei, Suedia a acumulat o reputatie de invidiat pentru brandurile sale inovatoare: automobilele Volvo, mobilierul Ikea, telefoanele mobile Ericsson sau camioanele Saab.

Cei mai multi dintre consumatori obisnuiesc sa asocieze o tara precum Elvetia cu ciocolata produsa de Nescafé, produsele lactate, serviciile bancare sau neutralitatea. Conform Daedalus Consulting, 51% dintre romani asociaza serviciile bancare cu numele Tarii Cantoanelor, in timp ce 13% dintre acestia pomenesc de Elvetia atunci cind vine vorba despre produse lactate. Cei mai tineri dintre ei rezoneaza insa, fara doar si poate, si atunci cind aud de ceasurile Swatch sau bricegele Swiss Army.

Logo-urile care rezista

Provenit din greaca veche, logo-ul contemporan si-a pierdut claritatea definitiei initiale. Unele logo-uri sint combinatie intre un moto si o imagine, altele sint doar semiotice. Extrapolind, si religiile au logo-uri, precum steaua lui David pentru mozaici sau crucea pentru crestini. Totusi, inceputurile acestui concept se gasesc in secolul al XIII-lea.

Modul in care aurarii de atunci isi insemnau produsele a fost prima forma de marca inregistrata. De altfel, chiar si acum unele bresle isi au logo-urile lor. Un exemplu ar fi emblema doctorilor, caduceul. Odata ce au patruns in publicitate, logo-urile s-au dovedit nu doar eficiente, ci si persistente. Unul dintre cele mai vechi, lansat in 1896, este o reprezentare a stincii Gibraltar, lansata de compania de asigurari Prudential Insurance. Logo-ul este inca in stare de functionare, ca si firma care continua sa isi indemne clientii "sa se bazeze pe stinca".

Americanii consuma nationalism pe piine
Cetatenii americani agreeaza nu doar campaniile care mizeaza pe nationalism, ci si boicoturile motivate de patriotism. Chiar si atunci cind le aplica unor conationali.