La vremea lui, PCR s-a ingrijit si de un oficios de propaganda in limba maghiara, "Elöre". A fost rebotezat, dupa Revolutie, in "Romániai Magyar Szó", devenind un ziar apropiat UDMR. In octombrie, cotidianul se relanseaza, in mare parte cu banii statului roman si ai celui ungar.

Fostul cotidian central de limba maghiara "Romániai Magyar Szó" (RMSz) isi va relua aparitia la inceputul lunii viitoare. El va fi sustinut din finantari obtinute din Romania si Ungaria. Banii ar putea veni de la Fundatia Comunitas, finantat de statul roman, si de la Departamentul pentru Minoritati, respectiv de la fondul "Pamint natal" de 1 miliard de forinti (4 milioane de euro), creat de guvernul Ungariei pentru a sprijini minoritatile maghiare din afara Ungariei.

Cotidianul maghiar revine cu un nou look, cu o noua structura si cu un nou titlu: "Új Magyar Szó" (UMSz): "Vom incerca sa facem un ziar competitiv, de informatie, mai apropiat normelor jurnalistice din Ungaria decit celor autohtone, ale presei de limba maghiara din Ardeal", a declarat Agoston Hugó, redactor-sef al ziarului. UMSz va aparea in 20 de judete cu un tiraj initial de 10.000 de exemplare, pina la sfirsitul anului viitor estimindu-se o dublare a lui. Ziarul va costa mai putin de un leu nou.

Ruptura incerta

Cel putin un aspect lasa loc interpretarilor. Investitia de peste 100.000 de euro este facuta de Editura Scripta din Oradea, al carei actionar principal este liderul UDMR, Verestoy Attila. In plus, presedinte al Consiliului de Administratie al editurii, Stanik István, este consilier pe probleme de comunicare al presedintelui UDMR, Markó Béla. Stanik a declarat "Cotidianului" ca la 1 octombrie demisioneaza. "Am incetat orice relatie contractuala cu UDMR, prin urmare nu am nici o responsabilitate fata de Uniune. Nu vom fi un ziar de partid, nu ne vom lasa controlati, chiar daca ni se vor face presiuni".

In prezent, principalul cotidian de limba maghiara din Romania, "Kronika", apare la Cluj, cu un tiraj mediu zilnic de aproximativ 15.000 de exemplare. Redactorul-sef adjunct al publicatiei, Gazda Árpád, ne-a declarat ca orice nou partener puternic e binevenit, dar ca prin accesul la reprezentantii UDMR din structurile guvernamentale, adica la informatii, la surse de finantare si la reclame, competitia nu e una reala.

Citeste si:

Un fost anti-ziar

La 4 august 2005, biroul de presa al UDMR dadea publicitatii un comunicat in care explica ratiunile pentru care RMSz a trebuit sa-si inceteze aparitia. Comunicatul mentiona, printre altele, ca UDMR, principalul sustinator al publicatiei, nu a gasit nici in Romania, nici in Ungaria un finantator care sa acopere platile pe care ziarul le avea de facut: 10 miliarde de lei datorie si un deficit anual de 3 miliarde de lei. Problema majora a fostului RMSz nu era insa de natura financiara. Formatul prea incarcat, lipsa unei politici publicitare coerente, inchiderea editiei la ore in care restul redactiilor erau in toiul activitatii sint doar citeva din disfunctionalitatile care faceau din RMSz un proiect necompetitiv. Specialistii media il catalogau drept un "antiziar". Pe linga aceste probleme, publicatia nu media intre diferitele sfere ale societatii maghiare din Romania, o trasatura, de altfel, generala a presei maghiare din Romania.

Elitism si acomercialism

Monopolul existent in comunism nu a fost, asa cum se asteptau multi, distrus de concurenta de pe piata. Realitatea a depasit in toate privintele logica economica: presa minoritara de limba maghiara a fost tratata cu precautie atit de investitorii straini, cit si de cei romani sau din Ungaria, scrie saptaminalul ungar "Heti Válasz". Intr-un studiu publicat in 2002, sociologul Magyari Tivadar indica principalele probleme ale acestei sfere: neprofesionalismul (nerespectarea normelor, standardelor jurnalistice unanim acceptate in orice piata media functionala), elitismul ("literaturitatea", conceptia prin care presa de calitate ar fi doar aceea care tine de sfera literara, indiferent ca este vorba despre politica sau sport) si acomercialismul (lipsa spiritului de afaceri, care se leaga in mare parte de atitudinea elitista). Pe linga aceste caracteristici, multe publicatii actioneaza ca o organizatie militanta, cu logica uneia nonprofit, iar in privinta relatiei lor cu reprezentantii UDMR se comporta ca niste adevarati yesmeni, arata sociologul clujean.

Dupa regula: ori de bine, ori nimic

"Aparitia noii publicatii continua procesul de colonizare a presei", considera Papp Attila, sociolog la Budapesta, cu o lucrare despre sfera publica maghiara din Romania. "UDMR este una dintre cele mai mari creatoare de tabuuri, facind ca marea majoritate a presei maghiare din Romania sa vorbeasca despre Uniune doar in termeni laudativi sau deloc. Institutiile media maghiare din Romania care se opun acestei tendinte sint foarte putine, le putem numara pe degetele de la o mina. Exista subiecte tabu, evenimente de care cea mai mare majoritate a presei maghiare din Ardeal nu vorbeste deloc, chiar daca, dupa criterii profesionale, ar trebui sa o faca. Asa a fost cu scandarile injurioase ale publicului la adresa presedintelui UDMR la concertul de anul acesta al celor de la Omega sau cu anumite subiecte legate de viata interna a bisericii, de afacerile pe care le au liderii UDMR, a cazurilor de coruptie sau de finantarile si functionarea sistemului educational de limba maghiara din Romania", incheie sociologul din Ungaria.