Maiorul Mircea Gologan, unul din cei mai buni ofiteri ai Armatei Romane, trimis in Afganistan sa instruiasca noua armata afgana, a depus o plangere penala impotriva generalului Eugen Badalan, seful Statului Major General. Maiorul Gologan il acuza pe generalul Badalan intr-o plangere penala depusa la Sectia Parchetelor Militare, de "violarea secretului corespondentei" si de incalcarea regulamentelor militare. Practic, ofiterul care il acuza pe actualul sef al Statului Major General de activitati ilegale este nemultumit ca membrii unei comisii venita in Afganistan pentru evaluarea activitatii sale au sustras din computerul lui mai multe documente cu caracter personal fara a avea mandat si fara a-i aduce la cunostinta acest lucru. In urma acestui control, membrii comisiei au intocmit un raport pe care l-au inaintat generalului Badalan, la vremea respectiva seful Statului Major al Trupelor Terestre.

In legatura cu acest scandal declansat in interiorul Armatei Romane, maiorul Gologan ne-a declarat ca in luna septembrie a.c., "am fost chemat la Directia Siguranta Militara, pentru "sustinerea interviului de securitate", anuntat fiind de colonelul Safta, loctiitorul sefului directiei. Acesta mi-a confirmat ca voi sustine interviul de securitate cu generalul Gheorghe Nicolaescu, seful Directiei Siguranta Militara (DSM). Pe timpul cat m-am aflat in biroul sefului DSM, acesta mi-a adus multe acuzatii, pe un ton nefiresc de ridicat pentru o discutie civilizata, referitoare la prestatia mea in calitate de comandant al Detasamentului ANA TRAINING I si II.

La baza acestor acuzatii, s-a aflat o copie a raportului generalului Badalan, la acea vreme seful Statului Major al fortelor Terestre, adresat sefului SMG. Pe acest raport, generalul Popescu, seful SMG, a pus o rezolutie favorabila cu privire la activitatea mea si am ramas in continuare in Afganistan, la cererea expresa a unui general american adresata sefului Armatei romane. Culmea este ca, in ciuda acestei rezolutii favorabile pusa de generalul Popescu, generalul Badalan, din motive numai de el stiute, a dat in lucru dosarul meu la Directia Siguranta Militara. Revenind la discutia cu seful Directiei Siguranta Militara, acesta, dupa ce a terminat de prezentat acuzatiile ce mi se aduc si am incercat sa ii raportez ca am dovezi palpabile care probeaza contrariul, scotand pe masa un dosar, s-a enervat si m-a dat afara din birou, amenintandu-ma ca imi va fi retras avizul de securitate pentru lipsa de sinceritate pe timpul interviului de securitate.

Domnul general de brigada Nicolaescu mi-a subliniat faptul CA NU M-A CHEMAT SA MA ASCULTE, ci doar sa imi atraga atentia. Acest mod de comportare este un abuz evident si nu trebuie sa caracterizeze relatiile intre doua cadre militare. Scopul interviului de securitate, potrivit regulamentului, este de a clarifica anumite aspecte considerate neclare. In ce fel poti clarifica daca ti se spune clar ca nu ai dreptul sa vorbesti? Am ramas foarte mirat ca am sustinut interviul de securitate cu seful directiei deoarece, potrivit regulamentului, acesta realizeaza interviul de securitate doar pentru ofiterii care incadreaza sau urmeaza sa incadreze functii prevazute cu gradul de general. Eu ar fi trebuit sa sustin interviul de securitate doar cu comandorul Poradici si nu cu seful directiei si loctiitorul acestuia. Acest lucru este inca un abuz inexplicabil.

Abuzuri la cel mai inalt nivel

Citeste si:

Pentru a clarifica situatia mea, am solicitat iesirea la raportul sefului Statului Major al Trupelor Terestre (SMFT), care m-a primit in ziua de 17 septembrie 2004. Cu aceasta ocazie, domnul Badalan, in prezenta col. Gabor, seful serviciului personal, mi-a citit un document semnat de generalul Nicolaescu prin care acesta propunea masura interzicerii participarii mele la misiuni externe pana la data de 1 septembrie 2006 cand ar urma sa fiu reevaluat. Motivul invocat in document este comportamentul pe timpul misiunii in Afganistan si lipsa de sinceritate pe timpul interviului de securitate. Rezolutia generalului Badalan pe acest document a fost "masuri in consecinta", adica a fost de acord cu ea, aceasta masura fiind in prezent in vigoare."

Maiorul Gologan decorat de Armata americana

Toate aceste acuzatii aduse maiorului Gologan vin in contradictie cu calificativele si aprecierile de serviciu primite din partea americanilor si celorlalti parteneri din teatrul de operatii. In calitate de comandant al detasamentului ANA TRAINING I si II, maiorul Mircea Gologan a fost decorat de Armata SUA cu "Army Commendation Medal"; cu medalia NATO pentru Afganistan de catre comandantul contingentului german; cu medalia "Army Commendation Medal" cu frunza de stejar de Armata SUA si cu "Global War on Terrorism Expeditionary Medal", tot de de Armata SUA.

La cererea comandantului american, generalul de brigada Prasek, care era extrem de multumit de prestatia maiorului Gologan, adresata direct generalului Popescu, seful SMG, maiorul Gologan a fost numit sa comande detasamentul pentru inca un mandat. Este singurul comandant al unui detasament romanesc aflat in misiune externa care a comandat, consecutiv, timp de doua mandate.

Aprecierile de serviciu intocmite de generalul de brigada Joseph Prasek (pentru primul mandat) si de catre generalul de brigada Thomas Mancino (pentru al doilea mandat) contin doar aprecieri la superlativ. Maiorul Gologan ne-a decalrat ca, "potrivit Legii 80 privind Statutul Cadrelor Militare, aprecierile de serviciu constituie unicul document de evaluare a performantelor unui cadru militar si sta la baza tuturor deciziilor legate de avansarea in grad si promovarea in functie. De aceea este extrem de surprinzatoare si chiar de neinteles propunerea Directiei Siguranta Militara si decizia sefului SMFT de a mi se interzice participarea la misiuni externe timp de doi ani ca urmare a comportamentului meu pe timpul misiunii sau ca urmare a lipsei de sinceritate pe timpul interviului de securitate in conditiile in care nu am fost intrebat nimic si nici lasat sa imi prezint argumentele."