Evenimentele de dupa 1989 au reprezentat un nou punct de plecare pentru turismul romanesc. Managerii au fost obligati sa faca fata concurentei destinatiilor externe, interzise pina atunci in Romania. Marile orase din vest si statiunile de la Marea Neagra au fost principalele tinte. La inceput, majoritatea romanilor au preferat tot litoralul romanesc. Incetul cu incetul insa au inceput sa se uite spre alte zari. In prezent, agentii de turism spun ca destinatiile externe se vind foarte bine. Dupa ce a pierdut clar cursa cu Turcia si Grecia, iar destinatii precum Spania sau Egipt sint din ce in ce mai solicitate, din acest an si litoralul bulgaresc pare sa fi luat o felie consistenta din piata romaneasca.

Concediul romanesc se muta la tara

In ultimii ani, turismul romanesc a suferit modificari semnificative. Importanta litoralului a scazut, iar infrastructura invechita i-a determinat pe multi turisti sa se orienteze catre alte locuri. Marii cistigatori par a fi agroturismul, zonele montane si Delta Dunarii. Specialistii sint de parere ca ar putea aparea noi statiuni cu potential turistic.

Cadere meteorologica

Anul 2005 a fost total diferit pentru operatorii de pe litoral fata de cel precedent. In 2004, conform Autoritatii Nationale pentru Turism, numarul turistilor cazati in unitatile din statiunile de la Marea Neagra a crescut cu 5,18% fata de 2003, de la 718.220 de persoane la 755.455. Datele disponibile pentru trimestrul al doilea al acestui an arata o scadere de 11,19% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Operatorii de pe litoral au pus aceasta scadere pe seama vremii nefavorabile. Totusi, nu trebuie neglijat raportul calitate-pret.

Acesta explica probabil faptul ca litoralul bulgaresc a avut succes, in conditiile in care din punct de vedere climateric nu sint mari diferente. In prezent, situatia nu este deloc roz. Multe dintre hoteluri nu se afla intr-o stare prea buna. Exista chiar cazuri de statiuni care au decazut si au pierdut o cota importanta de piata. Cel mai reprezentativ exemplu este Neptun-Olimp.

Crestere unica

Unicitatea Deltei Dunarii a facut ca aceasta zona sa inregistreze o crestere spectaculoasa in ultimii ani. Astfel, in 2004, comparativ cu 2003, s-a inregistrat o crestere de 96,27%, de la 36.985 turisti la 72.592. Si turismul montan a inregistrat in 2004 o crestere cu 11,83% fata de 2003, in vreme ce in cazul turismului in statiunile balneoclimaterice cresterea este mult mai mica, de numai 1,39%.

Scumpire cu TVA

Cel mai probabil, anul 2006 va aduce scumpirea serviciilor turistice. Cresterea preturilor utilitatilor si marirea TVA la 22% va duce la o crestere semnificativa a preturilor. Asta, in timp ce Bulgaria si Croatia, principalii concurenti ai Romaniei pe piata turistica internationala, atrag un numar mare de turisti, iar preturile sint, in unele cazuri, chiar mai mici decit in Romania. Cea mai consistenta scumpire s-ar produce in domeniul hotelier, unde in prezent cota de TVA pentru cazare este de 9%. "Preturile ar putea creste cu 15-20%, ori Romania este deja o destinatie destul de scumpa. O crestere a tarifelor pentru sezonul urmator mai mare de 5% ne-ar scoate de pe piata turistica interna si internationala", spune Mircea Draghici, secretar general al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism.

Noi zone turistice

Specialistii considera ca in urmatorii ani vor aparea noi areale turistice in zone montane si in apropierea unor lacuri, dar si in Delta Dunarii si pe litoral. Aceasta ar putea fi o sansa, deoarece s-ar naste noi statiuni turistice, cu o infrastructura noua. "Vom constata dezvoltarea in diferite areale lacustre a unor oferte turistice neconventionale, printre care si sporturile nautice cu ambarcatiuni cu si fara motor, scufundari, si altele. Si in zona montana se vor agrega noi proprietati in perimetrul unor areale schiabile, se vor amenaja si reamenaja pirtii si sisteme de transport pe cablu", spune Paul Marasoiu, presedintele companiei de consultanta Peacock Hotels.

Litoralul - salvat de intrarea in UE

Litoralul pare a fi marea dezamagire a sezonului turistic. Integrarea in Uniunea Europeana ar putea insemna un nou inceput in conditiile in care nu se vor mai da bilete subventionate. Vor aparea si primele plaje "blue flag", unde calitatea va depasi standardele cu care romanii s-au obisnuit pina acum: fara alge in descompunere si ambalaje aruncate.

Cifrele arata ca in acest an litoralul nu a fost prea solicitat. Factorii implicati au dat vina pe vremea nefavorabila. Nu ar trebui sa se uite insa cauzele reale. Raportul calitate-pret nu satisface clientii. Numarul mare al turistilor care au ales sa plece in strainatate reprezinta un argument. Aceasta optiune reprezinta o reactie la camerele cu mobilier vechi, la serviciile de slaba calitate, la plajele murdare si la apa plina de alge. In mare parte, aceasta situatie a fost generata de amploarea pe care a luat-o turismul sindical. Biletele subventionate au adus un venit constant proprietarilor de hoteluri, fara a mai fi nevoie sa faca nici o investitie.

Fara bilete subventionate

Integrarea in Uniunea Europeana ar insemna sfirsitul turismului prin bilete subventionate. In conditiile in care nu vor mai beneficia de bilete la pret redus, oamenii vor avea de ales intre o vacanta in tara si una in strainatate, si atunci vor decide in functie de pret, dar si de calitate. Patronii vor fi obligati sa investeasca in hoteluri. Companiile isi vor putea recompensa angajatii cu vacante. "O solutie ar fi tichetele de vacanta, iar un proiect de lege se afla la Parlament de mai mult timp. Acestea ar fi valabile doar pe plan intern, iar banii ar ramine in tara si ar fi investiti pentru modernizarea bazelor", spune Mircea Draghici, secretar general al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism.

Zece plaje vizate de "stegulet"

In anii urmatori, pe litoralul Marii Negre vor aparea plaje "blue flag". Pentru a obtine acest standard de calitate, o plaja trebuie sa indeplineasca nu mai putin de 27 de criterii. Importanta este calitatea apei de imbaiere. Totodata, nu este permisa acumularea si descompunerea algelor sau a altui tip de vegetatie. Cazurile de poluare trebuie semnalate, iar prevederile legale privind comportamentul pe plaja trebuie afisate. La aceste cerinte se adauga, printre altele, existenta unui numar suficient de cosuri de gunoi, curatarea zilnica a plajei, spatii pentru ciini, grupuri sanitare etc. "In aceasta perioada este pe litoral o echipa care inspecteaza plajele. Pentru primirea statutului de ,,blue flag" sint vizate 10 plaje si un port turistic. Primele plaje "blue flag" vor fi omologate in mai 2006", spune Marius Crivtonencu, presedintele Autoritatii Nationale pentru Turism.

Delta multa, cazare putina

In competitia turistica cu statele vecine, operatorii din turism vad in Delta Dunarii atuul Romaniei. Dezavantajul acestei zone este insa insuficienta locurilor de cazare.

Numarul turistilor care viziteaza Delta Dunarii a crescut semnificativ in ultimii ani, odata cu posibilitatile de petrecere a timpului. Plimbari cu barca sau cu hotelul plutitor, pescuitul, studierea florei si a faunei sau mesele in satele pescarilor. Se considera insa ca potentialul turistic al Deltei nu este inca suficient exploatat. "S-ar putea organiza excursii cu vaporase, cu pontoane", propune Gheorghe Alecse, director de agentie de turism.

Investitii de 7,5 milioane de euro

O mare problema o constituie, insa, insuficienta locurilor de cazare. "Posibilitatile de cazare sint subdimensionate. Nu exista posibilitatea de cazare a unui grup mare de turisti", spune Mircea Draghici, secretar general al ANAT. Specialistii considera ca pe viitor se vor construi noi unitati de cazare in Delta Dunarii, iar unii avanseaza chiar ideea aparitiei unor noi zone turistice. In acest an a aparut si primul complex turistic de lux. Delta Nature Resort este un complex de vile de cinci stele, o investitie care a costat aproximativ 7,5 milioane de euro.

Paradisul faunei

Citeste si:

Turistii Deltei sint, in mare parte, pasionatii de pescuit, cit si amatorii de ornitologie. Acest spatiu poseda o imensa biodiversitate, pe teritoriul Deltei existind un numar de 5.380 de specii, dintre care 1.839 de specii de flora si 3.541 de specii de fauna. 229 sint strict protejate prin Conventia de la Berna. Teritoriul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (RBDD) are o suprafata totala de aproximativ 580.000 de hectare. Aici se afla 98% din fauna acvatica europeana. Dintre toate, pasarile sint cele care au creat faima Deltei, cunoscuta inca de la inceputul secolului pentru cele 327 de specii care isi au habitatul aici. Delta Dunarii gazduieste jumatate din populatia mondiala de cormoran pitic si 40% din numarul total al gistelor cu gitul rosu.

Pariul cu vacanta se cistiga la sat

Turismul rural a cistigat teren. Operatorii din turism, dar si alti factori implicati in acest domeniu considera ca in urmatorii ani agroturismul va inregistra o crestere semnificativa. In plus, fondurile de aderare vor veni in sprijinul acestui domeniu.

Tot mai multi turisti romani, dar si straini aleg pensiunile agroturistice. In prezent, in reteaua ANTREC sint peste 3.500 de pensiuni in 950 de localitati. "Cele mai solicitate zone sint Suceava, Neamt, Maramuresul, Delta Dunarii, Alba", spune Maria Stoian, presedinte ANTREC. Ierarhia s-ar putea schimba in urmatorii ani, in conditiile in care sint zone care s-au dezvoltat rapid, cel mai bun exemplu fiind Bran-Moeciu. Sint si alte zone in care capacitatea turistica a crescut rapid: Delta Dunarii, Muntii Apuseni, Covasna, Harghita. "Va exista o crestere la nivelul turismului rural si al ecoturismului. Incepind cu anul 2004, au existat demersuri pentru ca Romania sa devina o destinatie ecoturistica pe plan european si mondial", spune Marius Crivtonencu, presedintele Autoritatii Nationale pentru Turism.

Sauna si fitness rural Diversificarea posibilitatilor de agrement si cresterea gradului de confort par a fi principalele obiective. "Sint convinsa ca numarul pensiunilor va creste considerabil in urmatorii cinci ani. Fondurile de preaderare si de dupa aderare vor veni in sprijinul celor care vor sa dezvolte o afacere in agroturism. De asemenea, in pensiuni va creste gradul de confort in camera si in baie si se vor dezvolta facilitati precum televizor in fiecare camera, sauna, sala de fitness", spune Maria Stoian. Se are in vedere si dezvoltarea de noi posibilitati de agrement (biciclete, rafting), dar si dotarile din curte (foisor, grill, piscine, miniterenuri de volei, tenis si fotbal). "Pentru anul viitor anticipam o crestere de 40%. Cred ca in viitor vor avea succes programele tematice, vacantele antistres", mai spune Maria Stoian.

Zone noi, standarde noi

Destinatiile deja consacrate vor avea concurenta puternica in viitor. Zone cu potential in care acest gen de turism nu este inca suficient dezvoltat vor fi promovate in viitor. Printre zonele care vor fi promovate se numara Mehedinti, Bistrita, Salaj, Vrancea, nordul Olteniei, Vaslui. Totodata, in scurt timp vor fi promovate criterii suplimentare de clasificare a pensiunilor. Astfel, in afara celei realizate in functie de numarul de margarete, va functiona si o clasificare tematica. Drept urmare, vor fi urmatoarele tipuri de pensiuni: de tranzit; de sejur (cu curte si gratar); pentru copii (cu loc de joaca amenajat); de familie (cu cel mult 4-5 camere); de grup (pensiuni mari); pentru pescuit; pentru vinatoare; cu farmec (ofera conditii cu totul deosebite).

Romanii prefera concediul la inaltime

Statiunile montane nu se pot plinge de lipsa turistilor. Valea Prahovei va ramine zona spre care se vor indrepta preferintele celor mai multi vizitatori. In competitie vor mai intra insa si alte zone, cum ar fi Azuga, Arieseni sau Gura Humorului.

Excursiile la munte sint in continuare apreciate, iar specialistii considera ca situatia nu se va schimba in urmatorii ani. Partea leului si-o vor taia tot statiunile de pe Valea Prahovei. "Sint destinatii preferate de multi locuitori ai Bucurestiului, care merg in weekend", spune Mircea Draghici, secretar general al ANAT. Poiana Brasov a devenit statiune de lux si probabil ca asa va ramine. Se anticipeaza si afirmarea unor noi statiuni. "Azuga, spre exemplu, este o statiune in devenire, in care in urmatorii ani vor 'exploda>> noi proprietati hoteliere, estimind ca in urmatorii trei ani capacitatea in hoteluri noi sa depaseasca 360 de camere", spune Paul Marasoiu, presedinte Peacock Hotels. De asemenea, se asteapta mult de la investitiile din zonele Arieseni si Gura Humorului. Opinia generala este ca in urmatorii ani se va investi in statiunile montane pentru ca acestea sa poata oferi mijloace de recreere in toate anotimpurile.

Excursie cu scop profilactic

Parerile asupra viitorului statiunilor balneoclimaterice sint impartite. Unii afirma ca acestea nu vor supravietui fara investitii, in vreme ce altii considera ca acestea, alaturi de agroturism, vor avea o evolutie ascendenta. "In statiuni se investeste pentru modernizare. In ceea ce priveste numarul de clienti, nu ne facem griji, deoarece oamenii vor veni mereu la tratament. Mai mult, se constata deja tendinta de a veni pentru a preveni aparitia anumitor boli", spune Costi Stefanescu, director general al SC Balneoturism. Principalele statiuni vor ramine, si in urmatorii ani, Caciulata, Baile Felix, Olanesti, Govora, Herculane. Se asteapta sa creasca cererea pentru Praid. Pentru urmatorii ani, oficialii afirma ca se vor construi noi hoteluri, iar bazele se vor moderniza.

Investitii spectaculoase in industria hoteliera

Turismul, atit cel de vacanta, cit si cel de afaceri, ar avea de cistigat daca situatia hotelurilor s-ar schimba. Pentru urmatorii ani se anunta investitii spectaculoase in domeniul hotelier. Numai pentru 2005 se avanseaza cifra de 420 de milioane de euro.

Opinia generala este ca numarul de camere din hoteluri este insuficient. Probleme apar mai ales la gazduirea unor evenimente de anvergura, cind trebuie cazate grupuri mari de turisti. Mai mult, repartizarea hotelurilor este dezechilibrata. "Aproximativ 40% dintre spatiile de cazare se afla pe litoral", spune Mircea Draghici, secretar general al Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism. "Estimarile noastre privind evolutia investitiilor hoteliere in Romania arata ca suma poate depasi nivelul de 420 de milioane de euro. Proiecte hoteliere noi se vor derula atit in tara, in Timisoara, Arad, Oradea, Cluj, Sibiu, Alba-Iulia, Iasi, Constanta, in statiunile balneare si in Delta Dunarii, cit si in Bucuresti, unde se constata pentru 2005 o concentrare notabila a proiectelor de investitii in construirea sau modernizarea unor hoteluri de trei stele, desi se observa un interes in crestere pentru nivelul de patru stele", spune Paul Marasoiu, presedinte Peacock Hotels.

Retele hoteliere pe drumuri nationale

Un studiu realizat de Peacock Hotels arata ca in intreaga tara capacitatea spatiilor hoteliere va creste progresiv in urmatorii ani cu marje cuprinse intre 2 si 4% anual. In 2012 s-ar inregistra, la nivel national, o suplimentare a capacitatii de cazare cu cel putin 18-20%, cu precadere in centrele urbane mari si pe axele majore de circulatie NV- SE, precum si prin dezvoltarea unor noi areale turistice, inexistente inca pe harta turistica a Romaniei. "De asemenea, de-a lungul principalelor drumuri nationale si europene ce traverseaza Romania se vor consolida retele de moteluri", mai spune Paul Marasoiu.

Viitorul are intre 20 si 80 de camere

Piata Bucurestiului are o evolutie considerata interesanta. In prezent, se dezvolta proprietati mici si medii de trei si patru stele. Se anticipeaza ca aceasta tendinta se va pastra si pe parcursul anului viitor. "Estimam ca in urmatorii noua ani Bucurestiul va ajunge de la circa 4.800 de spatii de cazare la aproape 9.000. Noile investitii hoteliere vor urma tendinta deja constanta, respectiv mici si medii, cu 20-80 de camere, si numai citeva in plaja a 100 de camere, clasificate, cu precadere, in limita a trei stele, adaugindu-se citeva proiecte mari de peste 250 de camere, in plaja categoriei de 4 si 5 stele", mai spune Paul Marasoiu.

Marca "Q" va face diferenta

In scurt timp, va fi operational un criteriu suplimentar de clasificare a hotelurilor. Marca "Q" va fi acordata doar unitatilor de cazare care ofera servicii de calitate.

Sistemul cantitativ, promovat de clasificarea in functie de stele, va fi completat cu acest set de reglementari, care certifica strict calitatea. Hotelurile vor obtine aceste certificate doar dupa ce vor face dovada ca indeplinesc criterii legate de starea cladirii, dotarea camerelor si instruirea si monitorizarea comportamentului angajatilor.

Amabilitate standard Astfel, angajatii hotelului trebuie sa se recomande cind acorda informatii la telefon, iar pe clienti ii vor intimpina in picioare, cu zimbetul pe buze. Cei care vor opta pentru hoteluri cu o astfel de clasificare nu vor mai fi nevoiti sa suporte impertinenta chelnerilor atunci cind merg la masa, deoarece si acestia, si barmanii vor trebui sa fie amabili si zimbitori indiferent de cuantumul bacsisului. Paturile subrede si fotoliile cu tapiseria distrusa, trecute cu vederea de stelele obisnuite, nu vor mai fi acceptate si la primirea certificatului de Marca "Q". Mobila trebuie sa fie bine intretinuta, decoratiunile vor fi curate, iar in camera mirosul trebuie sa fie placut, nu cu iz de mucegai. De asemenea, camerele vor fi izolate fonic. In fiecare baie va exista un sistem de ventilatie silentios, iar vizitatorul nu va mai trebui sa vina cu hirtia igienica in geanta. Curatenia in baie se va face zilnic.

O autoritate necesara

Televizorul si telecomanda trebuie sa fie in stare de functionare, iar preturile pentru seviciile suplimentare vor fi afisate la loc vizibil. "Este necesara implementarea unui set de criterii suplimentare pentru clasificarea hotelurilor. Ar trebui sa se infiinteze o autoritate alcatuita din reprezentanti ai autoritatilor, dar si ai celor implicati", spune Mihai Rijnita, secretar executiv al Federatiei Patronatelor din Industria Hoteliera.