Centrul pentru Refugiati din municipiul Timisoara si-a inchis, temporar, portile pentru reprezentantii presei, dupa ce s-a ajuns la concluzia ca excesul de transparenta poate dauna grav sigurantei grupului de uzbeci cazati acolo. Masura a fost impusa de Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati, ca o forma de protectie pentru cetatenii straini, in conditiile in care in presa locala au aparut fotografii care au deconspirat identitatea unora dintre persoanele cazate la Timisoara.

"Ne pare foarte rau, astea sunt ordinele. O parte dintre jurnalisti nu au respectat regulile confidentialitatii si au publicat fotografii care ii pot expune pe acesti oameni. Ei au plecat din tara lor din cauza represiunilor la care au fost supusi, o parte sunt inca urmariti, de aceea s-au stabilit anumite reguli de protectie, pe care unii colegi de-ai dumneavoastra le-au incalcat", a declarat, ieri, directorul Centrului pentru Refugiati, comisarul-sef Livius Basca.

Negocieri pentru locul unde vor trai pentru totdeauna

Un numar de 342 de barbati, 74 de femei si 23 de copii au gasit la Centrul pentru Refugiati din Timisoara linistea de care au nevoie dupa o lunga perioada in care au fost nevoiti sa suporte urmarile unor revolte sangeroase, din luna mai a acestui an, din Uzbekistan. S-au refugiat in Karghazstan, acceptand gandul ca vor fi catalogati de autoritatile din tara lor drept teroristi si cu riscul de a fi executati.
La Timisoara, loc unde au ajuns la finele lunii iulie, vor sta maximum sase luni, pana cand tari terte ii vor accepta definitiv.

Pentru ca au stat atat timp impreuna in conditii grele, ei si-ar dori sa ramana si de acum inainte tot asa. Ar alege, ca multi altii, tara tuturor posibilitatilor, Statele Unite ale Americii, dar locul unde isi vor petrece restul vietii depinde doar de negocierile pe care autoritatile romane le duc cu omologii din celelalte state. Pana la clarificarea delicatelor negocieri, UNCHR Romania nu doreste sa se mai faca speculatii pe seama tarilor in care ar putea ajunge, a comunicat purtatorul de cuvant al Inaltului Comisariat ONU, Cristina Bunea.

Citeste si:

Barbatii gatesc pentru tot grupul

Pana atunci, viata refugiatilor decurge linistit, asteptand. Din cauza unor reguli de securitate stricte impuse de Inaltul Comisariat ONU, povestile spuse de ei raman anonime. Chestorul Vasile Dragoi, directorul Oficiului National pentru Refugiati, a precizat inca de cand i-a adus la Timisoara ca aceste persoane trebuie protejate si ca expunerea publica le-ar putea pune in pericol rudele aflate inca in Uzbekistan.

De aceea, ei vor ramane o enigma pentru publicul larg. Sunt doar niste femei cu capul acoperit, care spala, tes, ingrijesc copiii, se roaga. Barbatii, care stau separat de femei si copii, au preferat sa gateasca mancarea pe cuptoare proprii, de pamant, in curte, chiar daca li s-a oferit posibilitatea de a se folosi de bucataria moderna a centrului.

Barbatii prepara cu minutiozitate feluri traditionale de mancare, conform religiei musulmane. Sunt foarte atenti la curatenie, sunt disciplinati si nu comunica decat printr-un lider. Refugiatii pot iesi din centrul unde sunt cazati doar pentru proceduri juridice sau pentru tratament. Unul dintre ei a fost supus chiar in prima zi unei operatii la apendice, iar alti trei au fost internati, fiind suspecti de TBC. Asistenta medicala le este acordata la orice ora din zi si din noapte, normele internationale impunand chiar o stare de carantina.