Structura a fost creata in decembrie 2004, prin unirea fostei protectii civile cu pompierii. Timp de sase luni, nou-nascuta institutie n-a facut decit sa stea la umbra, cu mici pusee de orgoliu aparute in judetele in care seful protectiei civile a fost inlocuit cu unul de la pompieri. Neoficial, unii dintre reprezentantii protectiei civile au acuzat proasta reactie in cazul primelor inundatii exact prin aceasta decapitare: "Pompierii stiu sa actioneze hei-rupist. Aici aveam nevoie de planuri de actiune elaborate, pe care numai protectia civila le avea".

Dotarile tind catre zero

Realitatea judetelor potopite de inundatii a scos la iveala o protectie civila invechita, cu oameni luati prin surprindere, cu miinile goale. Unirea cu pompierii a contopit doua nevoi: tulumbele vechi de 50 de ani, cu planurile pe hirtie ale protectiei civile, concepute in comunism, cind toata lumea se baza pe convocarea intreprinderilor socialiste in caz de calamitate. Comandantul suprem al "fortei", ministrul Vasile Blaga, a recunoscut fatalitatea: "Ma mir ca mai actioneaza in conditiile astea!"

Nu au dotari, dar nici un necesar intocmit cu raspundere. Guvernul a emis, abia luna asta, o ordonanta prin care intocmeste o strategie de actiune in caz de urgenta, chipurile aliniata la UE si NATO, insa esaloneaza dotarea sistemului cu mijloace de actiune pina in anul 2012. Bugetele inspectoratelor teritoriale tind catre zero, cu foarte mici exceptii. Unii prefecti, sefii din teritoriu ai inspectoratelor, au aflat abia la inundatii ca au asa ceva in subordine.

Multe judete, aceeasi saracie

Bucuresti:

Inspectoratul este divizat pe sectoare. Achizitiile s-au facut haotic, toata lumea s-a repezit sa cumpere sirene, insa au pierdut din vedere ca autovehiculele nu pot fi scoase pe teren pentru ca nu au placute de frina. Singurul centru de comanda in caz de calamitate e dotat cu telefoane din anii ’50 si tablou de comanda cu becuri.

Timis:

Lista "inzestrarilor" este clasificata. Numarul barcilor e sub jumatate din necesar. Dotarile constau in echipamente vechi, primite ca ajutoare. La capitolul interventie postdezastru dotarile sint nule. Pompierii timisoreni au actionat, folosind visle, doar cu doua barci obtinute la mina a doua. Mult mai utila s-a dovedit a fi unitatea de voluntari a Primariei Timisoara, SALVO, care era dotata cu o barca cu motor.

Covasna:

"Strategiile de prevenire a inundatiilor sint neactualizate de cinci ani. Ele sint copiate de la an la an, iar evaluarea se face din birou, pe baza planului din anul precedent", recunoaste Ioan Ursache, subprefectul judetului. El admite ca nu s-au facut simulari anul acesta: "Cind au venit apele, am constatat ca detinem numai o barca, si aceea cu visle, chiar daca planurile de interventie aratau altceva. Explicatia este ca planurile sint vechi", conchide Ursache.

Galati:

Prefectul Mihai Capra spune ca nu a avut timp de simulari, deoarece a trecut de la ger la inundatii. "Banuiesc ca exista un asemenea plan de aparare in caz de inundatie, dar trebuie sa ma interesez", incearca sa explice Capra.

Dolj:

"S-au facut exercitii de simulare a inundatiilor, insa populatia nu e interesata sa participe. Oameni nu stiu ce trebuie sa faca in asemenea situatii, nu au o educatie formata. De aceea, nici nu stiu ce trebuie sa faca in caz de inundatie pentru a reduce pagubele", spune prefectul Nicolae Giugea.

Braila:

Citeste si:

"Chiar daca nu s-au facut simulari, exista un plan de actiune", explica prefectul Nicolae Mitroi. El recunoaste insa ca nu are cu ce sa actioneze, din lipsa de dotari. "Am prefera sa avem mijloace tehnice cu care sa actionam, in locul documentatiilor stufoase care nu ne ajuta la nimic. Practic, noi actionam dupa ce vine viitura, si nu inainte, pentru a o stopa", spune Nicolae Mitroi.

Ungurii au mai multe dotari

Ungaria, o tara cu retea hidrografica mult mai mica decit Romania si mai putin expusa inundatiilor, are un sistem de protectie civila total diferit. Mai multe unitati speciale au in dotare 800 de pompe de capacitate medie si mare, precum si intregul echipament auxiliar, de la barci pina la macarale. In doar citeva zile, pentru a ajuta Banatul, judetul Csongrad a mobilizat 78 de persoane care au adus, cu 22 de camioane, 25 de pompe, macarale speciale, conducte pentru absorbtie si evacuare, pontoane, barci si magazii mobile.

"Am participat in cinci ani la 17 operatiuni de asanare, dupa inundatiile din Ungaria, Polonia si Slovacia", a declarat Gabor Both, seful echipei ungare. Ferenc Toth, specialist maghiar, a spus ca Ungaria are astfel de unitati in toate zonele cu risc de inundatii.

Ultimul bilant: 23 de morti

Bilantul inundatiilor a ajuns la 23 de morti, peste 2.000 de case inundate si 700 de case distruse. Autoritatile au estimat pina la aceasta ora ca suma pagubelor se ridica la 3.620 de miliarde de lei vechi. "Mai multe comisii se vor deplasa in teren pentru a evalua pagubele, abia apoi o sa avem o cifra", a spus Teodor Atanasiu, ministrul Apararii Nationale. Reprezentantii guvernului au adaugat ca sint zone in care primarii au supraevaluat pagubele, un exemplu fiind judetul Arges. Autoritatile sustin ca inundatiile de saptamina trecuta au produs pagube mai mari decit cele din Banat.

Ajutor din toata lumea

Franta, Germania si Bulgaria si-au anuntat disponibilitatea de a ajuta statul roman cu alimente si ajutoare pentru sinistrati. Totodata, Olli Rehn, comisarul european pentru extindere, a precizat ca va face tot posibilul ca Romania sa beneficieze de 20 de milioane de euro din partea UE, suma care ar putea fi suplimentata prin programele Phare. In plus, Regia Nationala a Padurilor va acorda lemn gratuit sinistratilor pentru refacerea caselor afectate de inundatii.

Presedintele Traian Basescu spune ca se va lua in calcul acordarea de ajutoare consistente pentru cei care se vor muta din zonele calamitate. In ceea ce priveste refacerea infrastructurii, statul va aloca 2.550 de miliarde de lei vechi atit pentru zonele afectate de inundatii in perioada 9-14 iulie, cit si pentru cele din primavara. Statul detine o rezerva de 450 de miliarde de lei vechi ce vor fi utilizati in caz de necesitate, a precizat Paul Victor Dobre, secretar de stat in Ministerul Administratiei si Internelor.

Copiii sinistrati merg in tabara

Copiii din zonele afectate de inundatii vor pleca gratuit in tabere de doua saptamini la mare si la munte. Toate cheltuielile vor fi acoperite de guvern, in plus fata de ajutorul acordat familiilor sinistrate. Decizia a fost luata la recomandarea psihologilor de a-i scoate pe copii din zonele calamitate pentru a nu fi afectati de stresul cauzat de pierderea casei, a declarat ministrul muncii, Gheorghe Barbu.

Se reia circulatia rutiera pe podul de la Maracineni

Circulatia rutiera pe podurile militare de la Maracineni va fi reluata vineri dimineata, a anuntat generalul de brigada Visarion Neagoe. "Se va da drumul traficului rutier pe ambele sensuri. Se va putea circula pe cele doua poduri, dar nu cu mijloace mai mari de 3,5 tone", a spus Neagoe. In prezent, la Maracineni se circula pietonal pe unul dintre poduri. Militarii genisti lucreaza la repararea celui de-al doilea pod afectat de inundatii. La Maracineni, se va construi un pod nou, deoarece vechiul pod a fost darimat de viitura. •

Ploile continua pina joi

Ploile torentiale si grindina continua. "Vor fi precipitatii la noapte, in partea de sud a tarii, iar miercuri, precipitatiile se vor muta in Moldova", a afirmat Ion Sandu, directorul Institutului National de Meteorologie si Hidrologie. Autoritatile spun ca precipitatiile nu vor inregistra debite mari. Din cauza nivelurilor ridicate ale apelor, sint posibile noi inundatii.