Ministerul Educatiei a avut, din 1990, un sef apolitic, cinci ministri social-democrati si cate doi democrati, liberali si taranisti, cei mai longevivi in functie fiind ministrul demisionar de acum, Ecaterina Andronescu, Liviu Maior si rectorul Universitatii din Cluj, Andrei Marga.
Educatia romaneasca a fost condusa, in ultimii 20 de ani, de 12 ministri

Primul ministru postcomunist al Educatiei, care a condus, timp de jumatate de an, Ministerul Invatamantului de atunci, a fost filosoful apolitic Mihail Sora, acum in varsta de 93 de ani, potrivit NewsIn.

Dupa alegerile din 1990, a fost numit, in guvernul Petre Roman, Gheorghe Stefan, care a administrat ministerul timp de un an si jumatate, numele sau nefiind retinut pentru vreo realizare spectaculoasa.

In timpul guvernului Theodor Stolojan, din perioada 16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992, sefia Ministerului Educatiei a apartinut tot unui ministru social-democrat, Mihail Golu, fost absolvent, in 1958, al Facultatii de Psihologie a Universitatii "M. V. Lomonosov" din Moscova, dupa care a fost repartizat la Facultatea de Psihologie a Universitatii din Bucuresti. In prezent, Golu este profesor la Universitatea Spiru Haret si la Universitatea din Bucuresti.

In urmatorul guvern, cel condus de Nicolae Vacaroiu, in fotoliul de ministru al Invatamantului a venit, tot din randurile social-democratilor, istoricul Liviu Maior, care a ocupat functia intre 1992 si 1996.

Un alt ministru al Educatiei fara rezultate notabile a fost taranistul Virgil Petrescu, care a ocupat aceasta functie timp de un an, in cabinetul Ciorbea. La remanierea guvernamentala din 1997, Petrescu a fost inlocuit cu taranistul Andrei Marga, care a avut cel mai longeviv ministeriat, din decembrie 1997, pana in decembrie 2000. Marga a rezistat la sefia Educatiei in trei guverne - Ciorbea, Radu Vasile si Mugur Isarescu.

Profesor de filosofie si rector al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, Andrei Marga, a avut un mandat marcat de putine scandaluri, lucru rar pentru educatia romaneasca de dupa 1990.

Dupa Marga a inceput primul mandat al Ecaterinei Andronescu, in timpul caruia s-au facut numeroase schimbari la nivelul examenelor nationale si a programei scolare. Urmarea acestora - la fel de multe controverse, critici si proteste, dar si porecla de Abramburica pentru ministrul demisionar de astazi. In iunie 2003, Andronescu a fost remaniata, in cadrul unei restructurari guvernamentale prin care premierul de atunci, Adrian Nastase, isi propunea o mai buna organizare a institutiilor statului.

Dupa Andronescu a urmat un alt PSD-ist, Alexandru Athanasiu, care a condus ministerul Educatiei timp de un an si jumatate.

In perioada guvernului Tariceanu, 29 decembrie 2004 - 22 decembrie 2008, Educatia a schimbat nu mai putin de patru ministri, respectiv democratii Mircea Miclea si Mihail Hardau, urmati de liberalii Cristian Adomnitei si Anton Anton. Motivele oficiale ale schimbarilor au fost demisia lui Miclea, cauzata de subfinantarea educatiei, restructurarea guvernamentala din martie 2007, in cazul lui Hardau, si demiterea lui Adomnitei, cu doua luni inainte de sfarsitul mandatului, pentru votul acordat controversatei Legii de majorare cu 50% a salariilor cadrelor didactice, la care s-a adaugat si o plimbare cu elicopterul alimentat cu combustibil bugetar. In ceea cel priveste pe Anton Anton, cel mai discret si pasager ministru al Educatiei din ultimii 20 de ani, plecarea a venit dupa alegerile parlamentare de anul trecut.

Aflata, din decembrie 2008, la al doilea mandat, Andronescu a demisionat din functie, joi, alaturi de ceilalti ministri PSD, in semn de protest fata de revocarea din functie a sefului Internelor, Dan Nica.

Dupa cum se observa, Ministerul Educatiei a fost intotdeauna cel sacrificat, un loc de care politicienii au fugit, fapt care a facut intreg sectorul sa aiba de suferit. Tocmai de aceea, acesta este in permanenta in greva.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.