Pentru o zi de septembrie, marea cultura a lumii se muta la Bucuresti

Sambata, orasul sarbatoreste arta majora, care coboara de pe scenele grandioase ale marilor metropole si vine la Bucuresti, pentru a insemna o zi de gratie in paginile acestuia. Cultura minora sau doar ignoranta a celor care au administrat destinul Romaniei, pentru o zi, crezul interbelic ca vocatia artistica este cea cere ne defineste pare a se implini, sub bagheta lui Ariss Jansons, dirijorul marii orchestre a Amsterdamului, cu instrumenele ei unice de lemn, in armonia exceptionala a legendarei trupe de balet din Monte-Carlo prezente care, alaturi de soprana Angela Gheorghiu, ofera programul unei seri de septembrie in Bucuresti, relateaza NewsIn.

Dincolo de agitatia politica, in afara, daca nu in pofida incercarilor de se obtine capital electoral, sfidand chiar criza economica si fatalismul de secole al "culturii mici", ziua de gratie a Bucurestilor atinge in amploare marile seri ale Parisului. Fara zgomot, cuminte si discret, arta va rasuna la opera, teatru si pe strazi, iar meritul este doar si doar al ei. Nu este gestul ostentativ al vreunui politician, nu este un dar electoral, ci un firesc cu care, poate, ar trebui sa ne reobisnuim. Din bani publici, adica din contributiile fiecaruia la acel "bine general" ocultat de cele mai multe ori, mari nume ale scenelor internationale ne onoreaza cu prezenta lor, cruciala pentru optimismul si linistea sprituala a micilor contribuabili. Este o zi exceptionala si, de ce nu, o lectie despre cum poate cultura sa ne redea increderea si noi si sa restaureze ambitia interbelicilor in Micul Paris.

Marea orchestra a Amsterdamului concerteaza la Sala Palatului

La Sala Mare a Palatului, prima orchestra in topul realizat de revista Gramophone va da un spectacol de gala, in seria "Mari Orchestre ale lumii", incepand cu ora 19:30. Sub bagheta lui Ariss Jansons, orchestra va interpreta Uvertura la "Oberon", de Weber, Simfonia nr. 100 in Sol Major "Militara" a lui Haydn si Dvorak, Simfonia nr. 8 in Sol Major op. 88.

Pentru cele doua concerte sustinute de Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam, pe 19 si b20 septembrie, organizatorii au avut la dispozitie un buget de aproape 400.000 de euro, incluzand aici si cheltuieli colaterale, cum ar fi transportul instrumentistilor (aproximativ 90.000 de euro) si drepturile de difuzare media. Primul concert pe care-l va interpreta prestigioasa orchestra va fi si singurul transmis in direct, pe canalul Mezzo.

"Cu adevarat magnifica, plina de vigoare tinereasca si entuziasm", asa cum o descria in 1897 Richard Wagner, Orchestra Concertgebouw din Amsterdam a obtinut statutul regal in 1988. Cei 120 de muzicieni virtuozi ai orchestrei si-au castigat faima mondiala unica datorita sunetului catifelat al corzilor si timbrului exceptional si personal al instumentelor din lemn.

Sala Concertgebouw, centrul al muzicii in Olanda, este celebra in lume pentru acustica sa magnifica. A fost proiectata de arhitectul As. L. van Gendt si inaugurata oficial in 11 aprilie 1888.

Les Ballets de Monte-Carlo, la Teatrul National

"Les Ballets de Monte-Carlo", compania oficiala a Pricipatului Monaco din 1985, va oferi un spectacol vizual unic, in care sunetul devine imagine, dupa cum ne-a promis directorul coregraf al trupei, Jean Christophe Maillot.

Cu o istorie veche, Baletul din Monte-Carlo, alcatuita initial din cativa dintre cei mai buni dansatori din St. Petersburg si Moscova, a ajuns pentru prima oara la Paris in 1909. Stagiunile din Paris si turneele au continuat, iar compania s-a imbarcat pentru America in 1916-1917. Pentru douazeci de ani, Diaghilev si colaboratorii sai au stabilit noua orientare artistica in balet.

In 1932, o noua companie s-a format dintr-o fuziune a "Ballets de l’Opéra de Monte-Carlo” si "Ballets de l’Opéra Russe à Paris”, avandu-l director pe Colonel de Basil si pe René Blum in calitate de director artistic. In 1936, o disputa intre Basil si Blum a avut ca rezultat fondarea Baletului din Monte-Carlo, in timp ce De Basil si-a redenumit compania „Ballets Russes du Colonel de Basil”. Cand Massine a devenit director artistic in 1938, compania si-a schimbat numele in „Ballet Russe de Monte-Carlo”.

La inceputul anilor 1950, compania a fost dizolvata. Reinfiintata in 1954, trupa a disparut complet dupa stagiunea 1962- 1963. "Les ballets de Monte-Carlo” a devenit in mod oficial compania Principatului Monaco in 1985, reabilitata de Alteta Sa Regala Printesa de Hanovra.
In 1992, Jean-Christophe Maillot s-a alaturat companiei, mai intai in calitate de consultant artistic, director-coregraf din septembrie 1993. Patru ani mai tarziu, Baletul din Monte-Carlo a parasit sediul istoric si s-a mutat in propriul centru de dans : L’Atelier.

"Nu inteleg de ce dansul clasic este opus celui modern. Nu putem fi vii, daca nu ne pastram ochii si bratele deschise", este crezul lui Maillot, care va urca pe scena pentru spectacolul "Belle". Spectacolul "La Belle" ("Frumoasa din padurea adormita") a fost lansat la Monte Carlo in 2001 si a obtinut premiul Mijinsky pentru cea mai buna productie coregrafica a acelui an in cadrul celei de-a doua editii a fest Monaco Dance Forum.

"La Belle" va fi prezentat la Teatrul National din Bucuresti, sambata si duminica, in cadrul Festivalului International "George Enescu".

Angela Gheorghiu revine la Bucuresti, chiar daca nu pe scena operei

Soprana de talie mondiala Angela Gheorghiu va concerta in Piata Constitutiei, de la ora 21:00, alaturi de tenorul Vlad Mirita si de Orchestra Filarmonica "George Enescu", intr-o seara dedicata Zilelor Bucurestilor. Desi una dintre marile absente ale Festivalului "George Enescu", unde si-a contramandat prezenta la editia precedenta, din 2007, Angela Gheorghiu va canta pentru bucuresteni arii celebre din "Carmen" de Bizet, "Madama Butterfly" si "Boema", de Puccini, dar si bucati din operetele "Lasati-ma sa cant", de Gherase Dendrino si "Valurile Dunarii", de George Grigoriu.

Absolventa a Conservatorul din Bucuresti, Gheorghiu a debutat pe scenele internationale in 1992, cu "Boema", de Puccini, la Covent Garden. In acelasi an, Angela Gheorghiu a debutat la Metropolitan Opera si Staatsoper Vienna, iar in aprilie 2006 a cantat, pentru prima oara, pe scena operei Scala din Milano.

Angela Gheorghiu are in palmares numeroase premii, precum Gramophone Awards, Diapason d’Or Awards, Choc du Monde de la Musique in Franta, Cecilia Prize in Belgia, Deutsche Schallplattenkritik-Preis in Germania, the Echo Award, Foreign Lyric Production Award si Critics’Award in SUA. La Classical Brit Awards, in 2001, Angela Gheorghiu a castigat titlul "Female Artist of the Year".

---

Despre autor: