Surse din Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ne-a declarat ca exista indicii privind faptul ca, saptamana viitoare, fostul senator PSD si cel mai mare regizor de film din Romania, Sergiu Nicolaescu, va fi audiat, in calitate de martor, in "Dosarul Revolutiei". Se pare ca, acesta ar fi apelat, in dupa-amiaza de 22 spre 23 decembrie 1989, la anumite unitati militare, in special blindate si tancuri ca sa vina sa apere Televiziunea Romana si Bucurestiul de teroristi.

Potrivit presedintelui Asociatiei 21 Decembrie 1989, Theodor Maries, "Sergiu Nicolaescu a fost prezent prin locurile pe unde s-a tras". Totodata, membrii Asociatiei respective ne-a mai precizat ca regizorul este la un pas de a fi invinuit, in "Dosarul Revolutiei", pentru instigare la omor deosebit de grav.

Ziarul "Gardianul" se intreaba in ce calitate regizorul Sergiu Nicolaescu i-a chemat pe militari sa apere Televiziunea de teroristi, daca el era un simplu civil si de cine trebuiau aparate aceste obiective din moment ce, nici pana in prezent, existenta unor forte armate straine, care sa actioneze impotriva revolutionarilor sau institutiilor statului, nu s-a dovedit? La aceasta intrebare, reporterii cotidianului nostru nu au gasit nici un raspuns. Contactat telefonic, fostul senator PSD nu a putut fi gasit sa ne raspunda la intrebari.

Apeluri catre Armata

Conform unor surse judiciare, in dupa-amiaza de 22 spre 23 decembrie 1989, Sergiu Nicolaescu ar fi facut apel la anumite unitati militare sa vina sa apere institutiile statului. Anchetatorii detin probe, respectiv, declaratiile unor persoane care au fost audiate in "Dosarul Revolutiei" in calitate de martori si 6-7 casete cu inregistrari audio-video in care Sergiu Nicolaescu facea tot felul de apeluri catre Armata, apeluri care au avut ca efect miscari ale unor efective militare, cu rezultatul producerii de morti si raniti. In 22 spre 23 decembrie, regizorul Nicolaescu a aparut pe "sticla" si s-a adresat soldatilor, care acestia la randul lor, au ascultat "ordinul" sau.

"Unitatea Militara din Buzau sa trimita tancuri, este nevoie sa apere Televiziunea Romana de teroristi". Una din declaratiile care l-ar "incrimina" pe Nicolaescu ar fi cea data de Silviu Brucan in fata procurorilor militari. In declaratiile date la Parchetul Militar, acesta l-ar fi amintit, pe langa Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Petre Roman si pe Sergiu Nicolaescu. "Eu am fost cu politica, ei cu actiunile militare", a precizat Brucan anchetatorilor.

De asemenea, aceleasi surse ne-au declarat ca, dupa apelul fostului senator PSD, militarii au venit, s-au intalnit cu alte forte militare ale MApN care au inceput sa traga unii in altii, creandu-se o stare de confuzie. Motivul pentru care acesta va fi chemat la Parchetul General pentru a fi audiat, este ca el, in calitate de persoana civila, nu avea nici o autoritatea asupra fortelor armate, si, cu toate acestea, si-a permis sa dea dispozitii ilegale, iar sefii militari din acea perioada, fara nici o justificare, au executat "ordinele" primite de la Nicolaescu.

Citeste si:

Anumite unitati preferate

Surse din Parchet ne-au mai precizat ca el a preferat anumite unitati militare, intrucat in perioada in care a fost regizat filmul "Noi cei din linia intai", ar fi cunoscut pe unii ofiteri si comandantii, care l-ar fi ajutat la realizarea respectivului film. Potrivit acelorasi surse, Sergiu Nicolaescu ar fi dorit numai anumite forte militare sa vina si sa gestioneze situatia de criza ce se crease pentru ca avea nevoie sa faca desfasurare de forte si sa ajute anumite "persoane cu grad" sa devina eroi.

'Scuza>> fortelor armate

Surse judiciare au mai declarat pentru ziarul nostru ca, in dimineata zilei de 22 decembrie 1989, militarii erau descurajati deoarece primisera anuntul sinuciderii generalul Vasile Milea, care era ministrul apararii nationale in acea perioada. In aceasta situatie, s-au vazut, atat fara sef, cat si in postura de a lua in calcul posibilitatea de a fi trasi la raspundere pentru reprimarea violenta a manifestantilor bucuresteni din ziua precedenta si din noaptea de 21-22 decembrie 1989.

La aceasta se poate adauga faptul ca erau obositi, stresati, expusi unor zvonuri contradictorii si atitudini dezaprobatoare a cetatenilor, care nu puteau decat sa-i calmeze pentru faptul ca, au dat curs unor ordine criminale care au curmat viata unui numar mare de persoane, care protestasera pasnic, cerand imbunatatirea conditiilor de viata si respectarea unor drepturi elementare.

Acesta a fost si motivul pentru care populatia Bucurestiului a inceput sa strige in dimineata zilei de 22 si 23 decembrie, intre orele 10.00-14.00, cat si noaptea, lozinca "Armata e cu noi". Armata nu mai era vazut ca o forta represiva care omoara cetatenii Bucurestiului si, de fapt, era vorba de incercarea, celor care aparusera pe "sticla" si instigasera armata sa traga in asa-numitii teroristi, de a-i convinge pe cei din jur ca militarii trecusera de partea revolutionarilor.