Bazandu-se pe precedentele stabilite de alte instante din tara, care au dat solutii favorabile contestatarilor, aparatorii lui Cozma sustin ca, in poportie de 99%, solutia va fi in favoarea clientului lor. Scandalul gratierii fostului lider al minerilor din Valea Jiului a tinut prima pagina a ziarelor la sfarsitul anului trecut.

La vremea respectiva, cu doar trei zile inainte de a preda puterea noului presedinte ales, Ion Iliescu a emis un decret de gratiere colectiva, prin care 46 de condamnati erau iertati si eliberati din inchisoare. Printre alte nume mai mult sau mai putin cunoscute, pe lista, se afla si Miron Cozma, care isi ispasea pedeapsa de 18 ani inchisoare pentru subminarea puterii de stat. La presiunea opiniei publice, Ion Iliescu s-a razgandit, iar o zi mai tarziu a revocat decretul de gratiere.

Toate persoanele eliberate s-a intors in puscarii, iar avocatii acestora au inceput sa bombardeze instantele cu tot felul de actinuni. Reprezentantii lui Cozma au atacat decretul de revocare la Curtea de Apel Bucuresti, cerand daune de cateva milioane de euro, insa actiunea le-a fost respinsa. In acelasi timp, ei au formulat o contestatie la executare si la Judecatoria Sector 5, instanta care a emis madatul de arestare dupa revocarea decretului de gratiere.

"Noi am atacat imediat acel mandat de arestare, in vederea executarii pedepsei, numai ca 6 luni dosarul s-a tot plimbat. Judecatoria Sector 5 si-a declinat competenta in favoarea Judecatoriei Craiova, care la randul ei si-a declinat competenta in favoarea Judecatoriei Sector 5. Conflictul negativ de competenta a fost solutionat in urma cu aproape o luna de Curtea Suprema care a trimis dosarul la Craiova", explica avocatul lui Cozma, Adrian Roseti.

Citeste si:

Conform aparatorului fostului lider sindical, instanta nu poate decat sa constate ca decretul de revocare a gratierii a fost nul de drept si, in consecinta, sa decida eliberarea lui Cozma. "Pana in acest moment, alte cinci persoane, gratiate prin acelasi decret, au avut castig de cauza la alte instante. Este absolut normal ca si in acest caz sa se decida acelasi lucru, pentru ca actiunile sunt identice, ca si fondul problemei", adauga Roseti.


Cu toate acestea, principiile dreptului penal roman nu prevad ca izvor secundar de drept precedentul judiciar, fiecare instanta putand sa decida dupa cum considera necesar. Marea sansa a lui Cozma pare a fi, insa, legislatia europeana, de care instantele sunt obligate sa tina cont. In toate celelate cazuri similare, instantele au considerat ca Presedintele Romaniei nu poate sa revoce un act de clementa, ceea ce inseamna ca rearestarea celor gratiati este ilegala, contravenind Conventei Europene a Drepturilor Omului. "Gratierea este o masura de clementa, ea reprezinta un act de iertare. Art. 17, din Legea 546/2002, privind gratierea, prevede ca gratierea individuala se acorda neconditionat, iar gratierea colectiva poate fi acordata si conditionata.

Din caracterul neconditionat al gratierii individuale rezulta, implicit, caracterul irevocabil al acestei masuri. Constitutia Romaniei, prin art. 94, lit. d), acorda presedintelui statului numai dreptul de a acorda gratierea individuala nu si pe acela de a dispune revocarea sa. In lipsa unei reglementari exprese, interpretarea ca presedintele tarii poate sa dispuna oricand cu privire la starea de libertate a persoanelor gratiate individual si sa revoce aceasta gratiere este incompatibila cu notiunea de stat democratic", se arata in motivarea instantei care a dat prima decizie favorabila in cazul fostului judecator Valentino Acatrinei.

Au mai ramas 16 din 46

46 de persoane au facut obiectul celebrei gratieri revocate. La sase luni de la data emiterii celor doua decrete, in inchisoare se mai afla doar 16 condamnati, printre care si Miron Cozma. "Au fost gratiate 46 de persoane, dar, din acestea, doar 16 mai sunt astazi in inchisoare. Cinci au fost eliberati dupa ce au formulat actiune in instanta, cei mai cunoscuti fiind Valentino Acatrinei, fost judecator, Petre Isac, primul consilier guveramental arestat pentru coruptie, Ion Buse, fostul presedinte al Bancii Internationale a Religiilor. Ceilalti, fie si-au executat restul de pedeapsa, fie au fost eliberati conditionat. In final vor ramane sa execute pedeapsa doar cei care nu au formulat actiune in instanta in termenul legal de 10 zile", sustine avocatul Roseti.