Boboteaza, ziua in care se purifica apele

Sarbatoarea Botezului Domnului, denumita popular Boboteaza, este praznuita astazi atat de credinciosii ortodocsi, cat si de cei catolici si greco-catolici, insa are semnificatii diferite. Se mai numeste si „Aratarea Domnului” sau „Epifania”.

Dupa invataturile Sfantului Ioan Gura de Aur, „Mantuitorul nu a devenit cunoscut la nastere, ci odata cu botezul in apa Iordanului”, la varsta de 30 de ani, care la evrei este momentul atingerii maturitatii.

Botezul a fost infaptuit de Sfantul Ioan Botezatorul si era unul de pocainta, pentru osandirea pacatelor, si nu pentru iertarea lor.

Nu era o taina, ci un ritual, spun scrierile bisericesti. Insa Hristos nu avea nevoie de curatirea pacatelor, dar in acest fel a aratat importanta botezului in numele Sfintei Treimi.

Deosebiri intre culte

Cu toate ca pe 6 ianuarie ortodocsii si catolicii marcheaza impreuna Boboteaza, cele doua culte ii dau acestei sarbatori semnificatii diferite. Pentru crestinii ortodocsi si pentru greco-catolici, aceasta zi reprezinta botezul lui Iisus Hristos in Iordan.

In schimb, Biserica Catolica de rit latin celebreaza astazi vizita celor trei magi in ieslea in care s-a nascut Pruncul Iisus. Ambele momente reprezinta insa desavarsirea Lui ca Mesia.

Sarbatoare atestata in secolul al III-lea

Boboteaza este mentionata in scrierile vechi ca fiind sarbatorita inca din secolul al III-lea, la Alexandria, si este considerata una dintre primele sarbatori crestine, alaturi de Nasterea si Invierea Domnului. Documentele atesta popularitatea acesteia in randul romanilor inca de pe vremea cetatilor de scaun.

Astazi se sfinteste Agheasma Mare

In aceasta zi, preotii savarsesc in aer liber slujbe de sfintire a Agheasmei Mari, iar la final afunda crucea si busuiocul de trei ori in apa cantand „In Iordan botezandu-Te, Tu, Doamne”. Credinciosii care participa la slujba iau acasa agheasma si busuioc. Se stropesc apoi oamenii, casele si animalele din gospodarie.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe