Oprescu nu se tine de cuvant

Practic, cu acordul primarului general, al arhitectului-sef al Capitalei si al CTUAT se da liber construirii celei mai mari inalte din Bucuresti, incalcandu-se una dintre promisiunile lui Oprescu de a nu se mai modifica PUG conform unor interese particulare.

“Eu pot doar sa va asigur ca noua Comisie Tehnica de Urbanism si Amenajare a Teritoriului, actualul arhitect-sef, Gheorghe Patrascu, si eu, in calitate de primar general, vom veghea ca, de acum inainte, PUZ-urile sa nu mai modifice Planul Urbanistic General in functie de interese personale si strict financiare, ci numai daca interesul orasului si al comunitatii o cere”, declara, recent, Oprescu.

Planul urbanistic zonal (PUZ) aprobat de edili reglementeaza o suprafata de peste 54.000 de metri patrati in zona Splaiul Unirii, in apropierea Uzinelor Timpuri Noi. Beneficiarul acestui PUZ este societatea comerciala Timpuri Noi, care obtine astfel dreptul sa contruiasca aici imobile de birouri, servicii si locuinte, printre care si blocul turn de 110 metri. Acesta societate a primit aviz favorabil de construire si din partea Ministerului Culturii, cu toate ca trebuie sa demoleze un imobil aflat pe lista monumentelor istorice si sa modifice alte doua constructii, de asemenea monumente istorice. Pentru a putea darama in zona repectiva, cladirile vor fi declasate.

Initial, proiectul presupunea cladiri de nu mai putin de 162 metri in zona, asa cum arata avizele de la Autoritatea Aeronatica si de la Ministerul Dezvoltatii. Avizul de la autoritate a fost dat de controversatul Florea Geica, schimbat intre timp din functie, iar cel de la Ministerul Dezvoltarii are semnatura directorului general de atunci (6 mai 2008), Gheorghe Patrascu, nimeni altul decat actualul arhitect-sef al Capitalei.

Societatea Timpuri Noi, controlata in proportie de 73,64% de asociatia salariatilor si de SIF Muntenia (21,95%), se confrunta cu mari probleme economice. In 2007, societatea avea datorii de 46,65 milioane lei si o pierdere neta de 6,73 milioane lei, iar anul acesta impotriva ei s-a deschis proces de insolventa, pentru recuperarea unor datorii de catre terti.

PUZ-ul ce reglementeaza blocul turn de 110 metri nu este singurul care ar urma sa fie supus la vot in Consiliul General al Muncipiului Bucuresti (CGMB). Tot un turn de 110 metri, cu 27 etaje, va aparea la intersectia dintre Calea Plevenei si Soseaua Orhideelor. Turnul a primit aviz favorabil pe 3 octombrie, cand functiona fosta comisie de urbanism. Un alt PUZ girat de acea comisie permite ca, la intersectia strazilor Nicolae Caranfil si Alex Serbanescu, sa fie ridicate cladiri de 20 etaje, cu inaltimea maxima de 80 metri.

Consilierii generali ai Capitalei au aprobat, la sfarsitul lunii noiembrie, trei planuri urbanistice zonale (PUZ), care dau unda verde construirii a trei blocuri turn, printre care unul de 90 de metri. Acesta din urma va avea 26 de etaje si va fi construit in sectorul 3, pe bulevardul Basarabiei. Al doilea PUZ permite construirea unei cladiri de 16 etaje si inaltimea de 54,5 metri, pe soseaua Panduri. Tot o cladire inalta va aparea in centrul Capitalei, pe strada Emil Pangrati. Aceasta va avea opt etaje si 32 de metri inaltime.
In prezent, cea mai inalta cladire din Bucuresti, functionala pe toate nivelurile, este hotelul Intercontinental, care masoara 86 de metri, urmat de Casa Presei Libere si de Palatul Parlamentului, fara a lua in calcul antenele de pe prima si, respectiv, colina pe care este construita cea de-a doua. Dintre cladirile construite dupa 1990, cea mai inalta este sediul BRD din Piata Victoriei, care are 79 de metri.

Potrivit unui studiu al catedrei de Urbanism a Universitatii de Arhitectura "Ion Mincu", zonele potrivite pentru construirea de cladiri inalte sunt Palatul Parlamentului, Casei Presei Libere, Academia Militara, zona ce marcheaza cornisa Dambovitei pe partea de sud a Bucurestiului, Parcul Izvor, Piata Victoriei si Piata Charles de Gaulle.

Construirea cladirilor de tip turn, cu regim mare de inaltime, reprezinta unul dintre motivele frecventelor controverse privind dezvoltarea haotica si neuniforma a Capitalei din punct de vedere arhitectural si urbanistic.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe