Finantarile din credite externe, cat si banii de la bugetul de stat alocati pentru lucrarile de infrastructura au contribuit la bunastarea firmelor de constructii, fie ele romanesti sau straine. „Mana larga” a autoritatilor, atunci cand a fost vorba de banul public, a facut din reabilitarea si constructia de drumuri una dintre cele mai benefice afaceri.

Una dintre cele mai costisitoare lucrari ale ultimilor ani este de departe Pasajul Basarab, din Capitala, care pentru o lungime de 1,9 kilometri inghite 222,4 milioane de euro, cu o medie de 117 milioane de euro pe kilometru construit.

Centurile Bucuresti si Ploiesti, in top

Citeste si:

Lucrarile de largire a soselelor de centura la patru benzi variaza si ele intre 6 si 2,5 milioane de euro kilometrul. Inchiderea centurii Bucurestiului in zona Mogosoaia-Chitila a fost adjudecata de o asociere romano-elena formata din Vivacons SA si Aktor SA. Pentru 3,1 kilometri de drum, Compania Nationala de Autostrazi si drumuri (CNDAR) va plati 19,54 milioane de euro, adica 6,3 milioane de euro pentru un kilometru construit.

Firma Pa&Co a omului de afaceri Costel Casuneanu beneficiaza si ea de o lucrare pe cinste. Centura de vest a Ploiestiului, care este si ea largita la profil de drum national, costa 5,9 milioane de euro kilometrul. O alta portiune de peste 7 kilometri din centura Capitalei, situata intre Otopeni si Mogosoaia, este evaluata la 4,2 euro pe kilometru, fiind adjudecata de consortiul de firme SC Alpine Myreder&FCC Construccion. Fostul director juridic al CNADR, Alin Goga, sustine ca multe dintre reabilitarile din ultimii ani au avut efect „0”.
„Prin programele de reabilitare se arunca bani pe fereastra. Din 1999 s-au cheltuit miliarde de lei fara a fi vazute efectele acestor reabilitari”, a declarat Goga.