Manastirea Arnota, din Vilcea, un monument cu o vechime de aproape patru secole, a ajuns intr-o avansata stare de degradare din cauza unei exploatari de calcar din zona. Tot muntele Arnota, parte a masivului Buila, este format din calcar pentru extractia caruia se foloseste dinamita. Exploziile au afectat insa si manastirea.
Manastirea Arnota are o valoare de patrimoniu foarte mare, dar exploziile au dus la fisurarea zidurilor si, implicit, la distrugerea frescelor si a picturilor interioare si exterioare. In prezent, biserica este sustinuta de schele interioare, iar preotii spun ca, daca nu se intervine in cel mai scurt timp, exista riscul sa se prabuseasca.

Exploatarea miniera a inceput in urma cu mai bine de 40 de ani, calcarul extras fiind folosit de Uzinele Sodice Govora. Peisajul din zona carierei este unul selenar, iar pelerinii care vor sa ajunga la Arnota trebuie sa infrunte un drum plin de praf, care se lipeste de pantalonii turistilor pina la genunchi. De asemenea, accesul cu masina este foarte greu.
De altfel, conform informatiilor noastre, in prezent, Exploatarea Miniera Rimnicu Vilcea nu a obtinut autorizatie de mediu pentru exploatarea calcarului din cariera Bistrita-Pietreni. Desi primise un ultimatum de la Agentia pentru Protectia Mediului, unitatea nu a finalizat documentatia. Reprezentatii Exploatarii sustin insa ca au inceput procedura legala pentru obtinerea autorizarii in vara acestui an, dupa un scandal cu Primaria Costesti, pe raza careia se afla atit mina de calcar, cit si Manastirea Arnota. "Termenul de finalizare a documentatiei pentru obtinerea autorizatiei este la sfirsitul lunii februarie, si procedura se desfasoara pe etape. Noi am facut actele pentru a demonstra ca nu exista nici un pericol daca exploatam in continuare calcar in aceleasi conditii ca pina acum", a declarat directorul Exploatarii Miniere Rimnicu Vilcea, Constantin Tanasie.

Autoritatile din Vilcea si din comuna Costesti propun o serie de solutii pentru rezolvarea situatiei, dar acestea implica costuri imense. Conducerea judetului a propus mutarea carierei in alta parte, precum si incadrarea acesteia intr-o ambianta ecologica. De asemenea, se doreste infiintarea unui parc national, din care sa faca parte Manastirea Bistrita, Manastirea Arnota si Cheile Bistritei, unice in tara.

Citeste si:

Ctitorie a lui Constantin Brancoveanu

Manastirea Arnota, purtind hramul Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil, a fost ctitorita de Matei Basarab, intre anii 1633 si 1634, pe temelia unei biserici mai vechi. Conform unei legende, domnitorul a zidit manastirea in comuna vilceana Costesti deoarece, inainte de a fi domn, gasise scapare in aceste locuri, ascunzindu-se in stufarisuri de urmaritorii turci. Pridvorul cu turla a fost adaugat de Constantin Brancoveanu, la inceputul domniei acestuia. Tot el a reconstruit catapeteasma, o adevarata opera de arta sculpturala, si a renovat pictura, fara sa o inlocuiasca pe cea originala. Usa bisericii, sculptata in lemn de castan, are o inscriptie in limba slavona: "Aceste usi le-a facut Constantin Brancoveanu vel-logofat". Foarte valoros este si portretul lui Matei Basarab, realizat in 1644 de zugravul Stroe din Tirgoviste. In pronaosul bisericii se afla doua morminte: cel al lui Matei Basarab si cel al lui Danciu vel-vornic, tatal lui Matei Basarab, fost ostean al lui Mihai Viteazul.