Scriitorii romani, promovati la Frankfurt

Discutia despre validarea literara a cartilor scrise in ultimii ani se pliaza pe initiativa editurilor de carte din Romania de promovare a contemporanilor, la Targul de International de Carte de la Frankfurt. Titluri literare din ultimii ani sunt prezente la Frankfurt, iar Polirom si Cartea Romaneasca au pregatit o campanie de prezentare a autorilor, lansand pagina web http://www.romanianwriters.ro/.

Pe lista celor doua edituri se inscriu prezentarile a 35 de autori romani, nu toti din aceeasi generatie literara, unii consacrati (Gabriela Adamasteanu, Norman Manea), altii la inceput de drum (Bogdan Popescu sau Doina Rusti). De asemenea, pe site-ul celor doua edituri pot fi lecturate descrieri ale cartilor prezente la Targul de Carte de la Frankfurt, precum si succinte auto-biografii ale autorilor. Campania o continua pe cea a editurii Polirom din 2004, de sustinere a scriitorilor tineri, sub sloganul "Votati literatura tanara".

In numarul 439 al "Observatorului cultural", publicistul si criticul literar Paul Cernat pune, in termeni de istorie literara, pertinenta a temelor si forta a scriiturii, problema noii generatii de scriitori romani, definita succint ca fiind cea a "liceenilor in anii '80 si aflati acum in jurul a 40 de ani" (enumerati sunt Razvan Radulescu, T.O. Bobe, Bogdan Suceava, Dan Lungu, Florina Ilis).

Formati la intersectia a doua modele culturale, cel de dinainte de 1989 si cel al tranzitiei post-decembriste, tinerii scriitori sunt marcati de disolutia "valorilor tari" ale vechii lumi si de avansul cotidianului marginal, al "lucrurilor marunte", ca motive literare. Teza pe care Paul Cernat o construieste este aceea ca tanara generatie este tributara unei carente formative, care afecteaza atat continutul scrierilor (absenta temelor majore), cat si modalitate de scriere ("complexitatea compozitiei si anvergura abordarii unor experiente majore"). Dificultatea de a aduce in literatura teme puternice si de a se defini ca stil creeaza false dileme, cum ar fi cea care opune "tinerii alternativi" "batranilor dinozauri" sau cea care pune pe seama declinului rolului social al literaturii absenta "marilor carti."

Paul Cernat nu include in generatia 2000 autori ca Radu Aldulescu, Petru Cimpoesu sau Horia Ursu, in proza carora literatura are forta, pentru ca urmeaza epuizarii ideologie a optzecismului.

Celor tineri insa, li se reproseaza absenta proiectului major in constructia literara, care esueaza in a fi un "bricolaj inteligent", cu textura metafizica la unii (Florin Lazarescu), simbolism (Bogdan Suceava) sau forta motivelor romanelor rusesti la altii (Stefan Bastovoi).

Bogdan - Alexandru Stanescu contrazice argumentele lui Cernat: "Nu, nu cred ca trebuie sa inlaturam ca neserioasa "scuza" condittilor de viata ale tinerilor scriitori: una e sa traiesti dintr-un tiraj de 200.000 de exemplare pe care statul le baga pe gat cumparatorului care isi ia Shogun, alta e ca vreo 10 edituri sa imparta un numar de circa 2-3.000 de cititori de litliteratura romana." ("Suplimentul de cultura", Nr.198).
Directorul editorial al Polirom recunoaste ca din cele o suta de manuscrise primite la editura, doar trei ajung sa vada lumina tiparului si sa se impuna pe piata de carte. Pe de alta parte, spune Stanescu, ideea de generatie nu poate fi refuzata tinerilor autori: "Aceasta este o generatie, mai ales ca vine si cu tanara ei critica (Daniel Cristea-Enache, Marius Chivu, Iulia Popovici, Alexandra Olivotto, Elena Vladareanu si multi altii, printre care si umilul subsemnat). Nu poti impiedica o nastere in literatura, o poti, cel mult, amana, pana cand va izbucni cu mai multa forta."

Costi Rogozanu ("Suplimentul de cultura", Nr. 197) respinge fenomenul de criza al literaturii contemporane prin argumentul ca absenta marilor teme clasice nu este, in sine, un semn al declinului literar: "Pentru mine, o trupa rock, un clip al unei vedete pop sunt 'mai reale'. Tolstoi si-ar fi pus fara probleme personajele sa mediteze sub un panou publicitar."

Targul de Carte de la Frankfurt, cel mai mare eveniment dedicat pietei mondiale de carte, are loc in perioada 15-19 octombrie, iar tara invitata a acestei editii este Turcia. Evenimentul cuprinde expozitii de carte, lecturi, seminarii si ateliere, filme, concerte si spectacole de teatru, care au loc in principal la Frankfurt si Berlin, dar si in alte orase din Germania.

Scriitoarea Gabriela Adamesteanu este prezenta la Frankfurt pentru lecturi si prelegeri, in ziua de 17 octombrie, alaturi de Jean Mattern (editorul francez al Gabrielei Adamesteanu, de la Gallimard), Silvia Querini (editorul spaniol, Lumen, parte a grupului Random House Mondadori), criticul literar Daniel Cristea-Enache si traducatorul german Georg Aescht.

Pe 18 octombrie va avea loc la standul Romaniei lansarea seriei de autor "Norman Manea". Cartile lui Manea vor fi prezentate de Carmen Musat, in prezenta autorului si a agentului sau literar Andrew Wylie, si totodata alaturi de editorii straini ai scriitorului roman care traieste in SUA, din: Spania - Beatriz de Moura (Tusquets), Italia - Luca Formeton (Saggiatore), Franta - Bernard Comment (Seuil), Germania - Michael Kruger (Hanser).