Primul ministru Calin Popescu Tariceanu a cerut Parchetului de pe langa Inalta Curtea de Casatie si Justitie (PICCJ) o ancheta in cazul furnizorilor de produse medicale care si-au permis sa livreze catre spitale marfa de proasta calitate. Decizia a fost luata miercuri seara, dupa ce premierul s-a intalnit cu reprezentantii Asociatiei Spitalelor din Romania (ASR), cu cei ai Colegiului Medicilor din Bucuresti (CMB), cu ministrul Sanatatii si cu presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) pentru a analiza situatia sistemului sanitar.

"Am cerut procurorului general sa inceapa imediat o ancheta care sa vizeze pedepsirea vinovatilor. Sunt ingrijorat pentru faptul ca multi dintre furnizorii de materiale sanitare consumabile livreaza produse de proasta calitate, care pericliteaza viata populatiei. Nu ne putem bate joc nici de banii publici, nici de viata cetatenilor", a spus Tariceanu.

El a mai aratat ca discutiile au condus la concluzia ca sistemul de sanatate se confrunta cu grave probleme, determinate de lipsa unei gestiuni adecvate a fondurilor si de cheltuirea nejustificata a unor sume, neprevazute in buget. Tariceanu a amintit, in acest context, de decizia politica adoptata de fostul cabinet la sfarsitul anului trecut de a majora o serie de cheltuieli in sistemul sanitar, fara ca fondurile necesare sa fie prevazute in bugetul pe 2005.

MS a centralizat litigiile dintre firme si spitale
La randul sau, Ministerul Sanatatii (MS) a realizat deja o centralizare preliminara a principalelor litigii intre spitale si firmele membre ale Asociatiei Furnizorilor de Produse Medicale (AFPM), la sfarsitul acestei saptamani urmand sa incheie ancheta privind datoriile unitatilor, iar apoi sa treaca la sanctionarea directorilor rau platnici. Potrivit MS, in situatia in care exista litigii intre firme si spitale, pana la finalizarea acestora, dreptul firmelor de a mai participa la licitatii va fi suspendat. Daca ancheta va dovedi ca vina apartine firmelor, suspendarea va ramane definitiva. Insa, daca ancheta va stabili ca vina a fost a unitatilor medicale, suspendarea va fi anulata.

Directorii de spitale au explicat ca, adesea, s-au gasit in imposibilitatea de a returna materialele sanitare de calitate necorespunzatoare, deoarece reglementarile permit ca inlocuirea celor refuzate sa aiba loc in 30 de zile. Daca un spital a fost nevoit sa deschida stocul achizitionat si sa foloseasca materialele de proasta calitate, pentru ca nu mai avea rezerve, atunci trebuia sa plateasca tot stocul, iar inlocuirea nu mai era posibila. Medicii au explicat cum au primit detergent expirat de zece ani, seringi infectate, leucoplast care nu se lipeste sau manusi chirurgicale rupte.

Seringi sparte, ace nesterile, perfuzii care curg
La inceputul acestei saptamani, MS a prezentat o statistica a principalelor deficiente de calitate semnalate pentru marfa livrata de furnizorii de produse medicale catre spitale, receptionata in perioada 2003 - 9 mai 2005.

- pungi de colectare a urinei - nu asigura etanseitate - semnalat de catre Directia de Sanatate Publica (DSP) Mures, Centrul de Boli Cardiovasculare Prof. C.C. Iliescu Bucuresti;

- tifon hidrofil - tesatura rara si neuniforma - DSP Mures, Spitalul Clinic Dr. I. Cantacuzino Bucuresti;

- fese si comprese sterile - tesatura neuniforma si putere de absorbtie redusa, dimensiuni diferite de standard, compresele se destrama si devin sfaramicioase in urma sterilizarii - Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti, Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" Bucuresti;

- manusi chirurgicale - numarul inscris pe ambalaj nu corespunde cu cel al manusii, se rup usor, prezinta orificii, pudrajul cu talc insuficient si urat mirositor - DSP Mures, Centrul de Boli Cardiovasculare Prof. C.C. Iliescu Bucuresti;

- sonde de aspiratie - lungime necorespunzatoare, nu pot fi utilizate - Centrul de Boli Cardiovasculare Prof. C.C. Iliescu Bucuresti;

- seringi de 5, 10, 20 ml - fisurate - Spitalul Judetean de Urgenta Ploiesti;

- sonde de alimentare copii - material moale, se colapseaza - DSP Cluj;

- truse de transfuzie - nu au sistem de blocare Luer Lock - DSP Cluj

- vata medicinala - calitate inferioara, nu absoarbe - DSP Cluj, Spitalul "Caritas" Bucuresti, Spitalul Municipal Tarnaveni, Spitalul Municipal Dej, Spitalul Orasenesc Huedin;

- truse perfuzii - curg la imbinari, nesterile - DSP Bucuresti, DSP Hunedoara;

- ace spinale - nesterile - DSP Bucuresti, DSP Hunedoara;

- tampoane recoltat exudat - vata proasta, nu aspira lichid - Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta Bucuresti.

Furnizorii acuza de dezinformare

Printr-un comunicat remis ieri redactiei, semnat de Cristian Hotoboc, presedinte AFPM, furnizorii de produse medicale fac o serie de precizari. In opinia lor, criza din sanatate este generata de subfinantarea sistemului sanitar, nerespectarea legislatiei privind achizitiile publice, lipsa sistemica de solutii eficiente de utilizare a fondurilor publice alocate sistemului sanitar.

"Sistarea livrarilor se datoreaza faptului ca nu a fost respectat Ordinul 320/109, publicat in MO 332/20.04.2005, emis de MS in urma Protocolului semnat cu AFPM pe 8 martie 2005, care prevedea plata tuturor datoriilor spitalelor pana la 30 aprilie 2005 (cu precizarea ca este vorba de datoriile spitalelor pentru perioada noiembrie 2003 - decembrie 2004). Orice legatura care se face intre calitatea produselor livrate spitalelor si plata arieratelor este o incercare regretabila de dezinformare a opiniei publice si urmareste abaterea atentiei de la problema reala si tergiversarea situatiei actuale. La orice discutie in care se aduc acuzatii extrem de grave, cum sunt cele legate de periclitarea vietii pacientilor, trebuie sa fie invitati si reprezentantii furnizorilor, altfel informatia va fi incompleta. Acuzatiile cu privire la punerea in pericol a vietii pacientilor sunt de o gravitate fara precedent in industria noastra, sunt generate de persoane care dau dovada de o necunoastere periculoasa a realitatilor tehnice ale acestui domeniu, iar cei care au formulat aceste acuzatii trebuie sa raspunda pentru ele conform legii", se arata in comunicat.

Citeste si:

In continuare, furnizorii solicita plata neconditionata a datoriilor asumate prin Protocolul semnat cu MS si CNAS; infiintarea unei structuri eficiente de control in intreg sistemul sanitar; reforma sistemului sanitar in vederea eficientizarii utilizarii fondurilor publice.

Protocol fara bani

"La sfarsitul anului trecut, la nivelul spitalelor au ramas neachitate datorii catre furnizorii de medicamente si materiale sanitare. Unele dintre datorii provin din anul 2003, altele reprezinta angajamente ale anului 2004 care trebuia platite in termen de 180 de zile, respectiv 60 de zile in 2004, iar alte datorii sunt in termenul legal de plata, adica cu termen de plata in 2005. Toate datoriile se vor suporta de catre unitatile sanitare din veniturile realizate in cadrul contractelor incheiate cu casele de asigurari de sanatate in 2005", anunta ministrul Mircea Cinteza, la inceputul lunii aprilie, in momentul incheierii Protocolului pentru plata datoriilor catre furnizorii de produse medicale.

Partile au stabilit ca plata datoriilor se va face esalonat, conform unui grafic agreat de toti partenerii. "Astfel, pana la sfarsitul lunii aprilie vor fi platite catre furnizori datoriile inregistrate de spitale in 2003. De asemenea, pana la aceeasi data se va face plata de catre unitatile sanitare cu paturi a obligatiilor din 2004 catre furnizorii de materiale sanitare si plata obligatiilor in termen de 180 de zile (angajamente ale anului 2004 cu termen de plata 2005) catre furnizorii de medicamente. Celelalte plati se vor efectua esalonat pana la sfarsitul lunii noiembrie 2005", anunta MS.

Potrivit institutiei, suma care a fost stipulata in Protocolul incheiat intre MS, AFPM si CNAS si care reprezenta datoriile spitalelor catre AFPM pe 2003 si 2004, este de 811 miliarde de lei si a fost angajata legal de directorii de spitale. Mai exista o alta de 300 de miliarde de lei, ce reprezinta contracte angajate in afara bugetelor. Pana la finalizarea negocierii Protocolului (trei luni) au fost platite 507 miliarde de lei si au mai ramas de plata, pana la 30 aprilie 2005, 304 miliarde de lei, din care intre timp s-au mai achitat 104 miliarde de lei (34%). In acest moment au mai ramas neachitate aproximativ 200 de miliarde de lei; iar in situatia de a nu-si fi achitat datoriile catre furnizorii de produse medicale se mai gasesc 38 de spitale. Acestea vor fi verificate de catre echipe mixte ale MS, CNAS si Directii de Sanatate Publica.

Fondurile alocate Sanatatii trebuie revizuite de urgenta

Asociatia Spitalelor din Romania (ASR) a avertizat recent autoritatile asupra dezastrului din sistemul sanitar, din cauza fondurilor insuficiente alocate anual sanatatii si a utilizarii fondului special pentru mentinerea echilibrului macroeconomic, solicitand o repartitie realista a banilor. "Fondurile alocate spitalelor in baza contractelor cu casele de asigurari de sanatate se vor termina in luna iulie sau cel mai tarziu in septembrie", declara Florian Popa, presedintele ASR. Aproape 75% din bugetul alocat unui spital reprezinta salariile angajatilor si numai 30% cheltuieli pentru medicamente, materiale sanitare si regii, spunea Popa.

In plus, unitatile sanitare nu au primit niciodata banii de care aveau nevoie, ci o suma mult mai mica, stabilita de catre conducerea casei de asigurari de sanatate. "Marea problema este aceea ca numarul de personal se raporteaza la bugetul pe care il aloca casa de asigurari de sanatate si nu la cel de care are nevoie spitalul", declara, la randul sau, Sorin Oprescu, directorul general a doua spitale bucurestene. Potrivit acestuia, la bugetul asigurarilor de sanatate se strang 101.000 de miliarde de lei pentru 2005, iar pentru cheltuieli sunt alocate numai 76.000 de miliarde de lei. "Lipsesc 25.000 de miliarde de lei, din care 15.000 reprezinta datoriile care se rostogolesc din 1999 in fiecare an. De aceea banii nu ajung niciodata", spunea Oprescu.

Licitatiile electronice, o risipa

O alta mare problema, care aduce mai mult risipa sistemului sanitar decat economie, o reprezinta licitatiile electronice. "Pentru ca directorii de spitale au fost obligati sa cumpere produsele cele mai ieftine, de multe ori acestea sunt de prosta calitate. A fost cazul unui lot de manusi si seringi care erau chiar infectate, dar si a altor materiale sanitare", a mai spus Popa. "MS a anuntat sanctiuni severe pentru directorii spitalelor care au depasit sumele alocate prin contract, dar datoriile au fost acumulate de spitalele in care se face treaba, respectiv cele de urgenta, spitalele universitare, municipale si judetene. Unde nu se face treaba nu sunt datorii", a mentionat presedintele ASR.

O gaura deloc mica in bugetul sanatatii este facuta de cei care nu platesc contributia la asigurarile de sanatate. Toata lumea ar trebui sa platesca, iar in locul acelor categorii scutite de aceste contributii, sa platesca statul, adica cine a aprobat exceptarea de la plata fondului de sanatate. Si tot statul trebuie sa platesca datoriile spitalelor pentru ca, de ani de zile, banii sanatatii au fost deturnati catre fondul de pensii si de somaj. Abia dupa ce datoriile vor fi aduse la zi, pot fi incheiate contracte de servicii intre spitale si casele de asigurari pentru a pleca de la zero si nu cu deficit bugetar.

Farmacii fara medicamente compensate si gratuite
Chiar daca zile la rand paginile ZIUA au fost pline de articole privind criza medicamentelor compensate si gratuite din farmacii, nefiind deloc o problema de neglijat, tema o vom relua si astazi, sperand ca, intr-un sfarsit, autoritatile vor gasi solutii pentru salavarea sanatatii.

La inceputul acestei saptamani, Colegiului Farmacistilor din Romania (CFdR) anunta ca, la nivel national, 70% dintre farmacii si-au consumat fondurile pentru acest an pentru medicamente compensate si gratuite si nu mai elibereaza astfel de medicamente. Datoriile pe care farmaciile le au de recuperat pentru anul trecut sunt de 4.000 de miliarde de lei. In tara exista judete, de pilda Iasi si Harghita, care si-au consumat toti banii alocati pentru compensate pentru acest an, iar altele precum Satu Mare si Constanta si-au consumat 90-91% din bugetul pentru compensate pe 2005. Un binecunoscut motiv pentru acumularea unor sume restante atat de mari este legat de introducerea, de catre vechiul Executiv, in august 2004, a sistemului de compensare de 90% pentru pensionarii cu venituri mici. Aceasta a dus la o crestere masiva a volumului si valorilor retetelor eliberate.

Din respect pentru pacienti, dar si la presiunea politica a vremii, sub amenintarea MS de incetare a contractelor cu CNAS a farmaciilor care stopau eliberarea de retete, farmaciile din Romania au eliberat retete peste valoarea de contract in toate formele de compensare, avand in permanenta promisiuni ca CNAS va primi spre decontare retetele eliberate. Desi anul fiscal 2004 s-a incheiat, CNAS refuza acum primirea retetelor si facturilor eliberate peste plafon anul trecut, intrucat legislatia fiscala nu permite acest lucru. Pentru evitarea unei crize majore in sistemul farmaceutic, CFdR solicita acum Guvernului Romaniei recunoasterea datoriilor CNAS catre farmacii pentru 2004, precum si stabilirea modalitatii si termenului de plata pentru acestea.

MS incearca reducerea preturilor

Asociatia Distribuitorilor de Medicamente din Romania, Asociatia Distribuitorilor si Importatorilor de Medicamente si Colegiul Farmacistilor din Romania au comunicat ca sunt in imposibilitatea de a mai reduce preturile la medicamente, in pofida insistentelor ministrului Sanatatii. "In lipsa unui sistem de plati clar si predictibil, similar sistemelor europene, nu se poate discuta despre adaosuri comerciale europene", se precizeaza intr-un comunicat al celor trei organizatii.

Desi exista datorii de peste 7.300 de miliarde de lei pe care sistemul sanitar romanesc le inregistreaza fata de farmacii si de distribuitorii de medicamente care furnizeaza medicamente spitalelor, acestia nu au sistat nici un moment livrarile, ci s-au asezat la masa negocierilor. "Luand in calcul costurile in crestere aferente desfasurarii activitatii si mai ales costurile de finantare aferente creditarii sistemului de sanatate, scaderea brusca a adaosului comercial va conduce la colapsul sistemului de distributie de medicamente, sustinut si asa cu greu. Astfel, distribuitorii de medicamente se vor afla in situatia de a actiona in judecata debitorii in vederea recuperarii creantelor si de a sista livrarile de medicamente catre spitale si farmacii, pana la recuperarea lor", spun cele trei organizatii.

La inceputul acestei saptamani, MS a propus o reducere cu 15-18% a preturilor medicamentelor, insa procentul minim agreat de distribuitori a fost de 10%. Solicitarea autoritatilor sanitare a avut la baza: eliminarea marjei de risc valutar, stabilizarea cursului valutar, precum si a pietei, prin impunerea de catre MS a unei politici contractuale mai disciplinate. Negocierile au continuat ieri, insa partile nu au ajuns la un consens.

OMS sesizata

Asociatia Alianta Asiguratilor pentru Sanatate va sesiza institutiile statului si Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru ca starea de sanatate a populatiei sa devina un obiectiv prioritar al autoritatilor, a declarat ieri Adrian Cojocaru, presedintele acestei asociatii. Cojocaru a spus ca membrii asociatiei vor lupta pentru clarificarea rolurilor si responsabilitatilor MS si ale CNAS, precum si pentru implicarea tuturor actorilor sistemului in aplicarea strategiei de reforma a serviciilor de sanatate. Asociatia cere, de asemenea, rectificarea fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. Termenul impus de membrii asociatiei pentru rezolvarea acestor "probleme grave din sistemul sanitar" este 1 iunie, in caz contrar acestia vor cere demisia ministrului Sanatatii, Mircea Cinteza, precum si a presedintelui CNAS, Cristian Vladescu.