Viata noastra se invarte in jurul ceasului. Ne trezim la o anumita ora, ne fixam un anumit program de lucru, iar performantele si reusitele noastre se bazeaza, in general, pe cantitatea de timp alocata unei anumite activitati. Traim in secolul vitezei, viata se creeaza in eprubeta, lucrurile tind sa accelereze la o viteza uimitoare, aproape ca nu mai facem diferenta dintre noapte si zi.
Aveti nevoie de mai mult timp? Nu suportati viteza aceasta si viata scursa intre dead-line-uri? Exista totusi si niste solutii pentru o viata cu un pic de "slow-motion".

Zeci de mii de ani, oamenii nu au avut ceasuri. Au trait, uimitor, ghidandu-se dupa luna, soare, dupa anotimpuri, dupa nevoile si bioritmul corpului lor. Ceasul este o inventie foarte recenta (spre exemplu, primul ceas desteptator modern ii apartine francezului Antoine Redier, creat in 1847), insa si mai recenta aderarea societatii moderne la dictatura ceasului. Oamenii au ales sa-si fixeze orare, sa se cronometreze pentru fiecare activitate, sa monitorizeze de la viteza de reactie a moleculelor pana la viteza pe care o au cand fac clatite. Oamenii au devenit obsedati de exploatarea fiecarui minut, de eliminarea timpilor morti. Fiecare dintre noi este la fel de vinovat ca si ceilalti dar fiecare dintre noi este dator sa-si simplifice viata si sa renunte treptat la obsesia ceasului, sa incerce sa se armonizeze la bioritmul natural, fiind mai relaxat si refuzand sa mai fie condus mereu de timpul care trece. Mai multe sfaturi gasiti in "Manifestul impotriva tiraniei ceasului".

Se pare ca timpul nu este singurul care ne face sa fim nervosi, este vorba doar de cat de mult ne bazam pe noi si cat de productivi putem fi. Insa mereu apar lucruri noi de facut si se pare ca niciodata timpul nu ne ajunge. Vom gasi intotdeauna mai multe lucruri de facut, mai multe proiecte in care sa ne implicam, mai multe modalitati de a ne imbunatati si a optimiza munca. De cand omul a inceput sa-si gaseasca fericirea prin imbogatire si realizare, a inceput sa se dezvolte tot mai mult si cultul productivitatii. Iar sa fii productiv deja nu mai inseamna sa tragi linie si sa vezi ce ai realizat. Inseamna sa te astepti mereu, in fiecare clipa, sa culegi roadele muncii. Lucru care a devenit deja o boala.

O mare parte a obsesiei legate de productivitate este cauzata de faptul ca "time is money" ("timpul inseamna bani"). Dar timpul nu poate fi cuantificat bani. Timpul este viata. Nu trebuie totusi sa exageram cu generalizarea. Fara productivitate si competitie nu se pot indeplini targeturi si teluri, si fara ele am fi cu siguranta, plictisiti. Problema apare insa atunci cand ajungem sa credem cu tarie ca raspunsul tuturor intrebarilor este: "mai mult", potrivit Zen Habits.

Pentru a ne recapata controlul asupra timpului, ar trebui sa pastram tot timpul o balanta intre scopul pe care vrem sa-l atingem si sacrificiile facute pentru a-l atinge. Este bine sa mai renuntam uneori la fericirea promisa de un viitor stralucitor si sa ne infruptam din prezent. Intrebandu-ne daca productivitatea ne mareste si starea de fericire, nu obtinem niciun raspuns deoarece daca o sa ne folosim tot timpul doar in scopul productivitatii, nu ne va mai ramane nimic pentru a face si lucrurile care ne plac cu adevarat. In plus, niciodata nu ne vom putea bucura cu adevarat de o clipa daca vom fi mereu pe fuga, gata sa facem lucrurile in graba.

Cel mai important lucru este sa urmam ritmul natural si sa nu ne fortam sa fim productivi. Daca simtim nevoia sa ne relaxam inseamna ca asta trebuie sa facem, altfel vom termina lucrand impotriva noastra.

Nu uitati deci sa imbinati productivitatea cu fericirea. Nici o alta formula nu functioneaza la fel de bine...caci timpul nu inseamna bani, timpul inseamna viata.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.