Universitatile romanesti ofera cursuri inutile, metode de predare invechite si multa teorie

"Ceea ce inteleg prea multi dintre profesorii universitari prin pedagogie este un discurs lung si teoretic, din care studentii nu retin nimic. De altfel, se stie ca performantele noastre sunt modeste. Motivul pentru care se intampla asta este faptul ca universitatile din Romania nu inteleg sa produca specialisti, ci <<oameni de stiinta>> si <<academicieni>>. Doar ca studentii nu dau la facultate ca sa se faca <<academicieni>>", a precizat, pentru NewsIn, Eugen Palade, seful Departamenului de integrare europeana din cadrul Centrulului Educatia 2000+.

Una dintre problemele studentilor este aceea ca sunt obligati sa invete materii inutile, cum ar fi filosofie pentru studentii politehnisti sau slava veche pentru studentii la litere. Astfel de materii sunt impuse, spun specialistii in educatie, pe motiv ca universitatea vrea sa educe oameni cu pregatire universala.
"Care este legatura dintre automatica si doctrinele politice? Inteleg de ce se predau materii diverse in gimnaziu si in liceu, dar in facultate vreau sa ma specializez in ce ma intereseaza. Si daca este pasiunea cuiva sa faca, pe langa calculatoare, doctrine politice, poate pe mine ma intereseaza viata subacvatica", spune un student la Facultatea de Automatica.

Unul dintre motivele introducerii existentei acestui tip de cursuri ar fi, spun studentii, ca unii profesori sa-si pastreze cursurile. "Un seminarist ne-a spus ca niste cursuri cum este cel de slava veche se vor preda pana cand vor iesi la pensie profesorii respectivi", spune un student la Facultatea de Litere din cadrul Universitatii Bucuresti.

In afara de problema materiilor inutile, studentii se plang de profesorii care predau prost cursuri ce ar putea fi interesante. Un exemplu ar putea fi cursul de Multimedia de la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii (FJSC), pe care il dau ca exemplu mai multi studenti ai acestei facultati. "Iata o definitie pe care noi trebuie sa o stim pentru examen: <<multimedia reprezinta o combinatie de medii digitale precum si componente de interactiune cu utilizatorul intre care exista diferite tipuri de relatii de sincornizare in timp si spatiu>>. Sau iata ceva despre informatia mass media: <<informatia mass-media este intotdeauna navigata, citita din aproape in aproape, prin parcurgerea unor legaturi. Informatia mass media este intotdeauna organizata ca o retea de informatii ce poarta denumirea de hyper-text>>", exemplifica, pe blogul sau, un student la FJSC.

Studentii la Jurnalism dau si numeroase exemple de la cursuri, unde informatiile predate nu au nicio legatura cu practica, fiind excesiv teoretice si greu de asimilat: „Componentele de natura diferita, asamblate pe suprafata ecranului, se numesc interfata de legatura cu utilizatorul”. La cursul despre imagine, studentii primesc, iarasi, definitii inutilizabile: "Imaginea digitala poate fi matriceala sau vectoriala” sau „Imaginea vectoriala este imaginea care se traseaza cu ajutorul unui soft specializat si cu un set de primitive grafice”.

Specialistii in pedagogie recunosc ca acest mod de predare, care ar reprezenta, cel mult, o introducere in curs, nu ii ajuta pe studenti sa retina informatia. "Este o problema veche aceea ca unii dintre profesori nu stiu sa predea altfel decat teoretic, iar definitiile abstracte pe care le dau ei sunt, in cel mai bun caz, insuficiente. Pana la urma, studentii vor sa se specializeze pentru ca, la sfarsitul studiilor, sa intre cu succes pe piata muncii, iar cu informatiile de la aceste cursuri teoretice nu vor fi niciodata bine pregatiti sa-si atinga scopul", explica Mihaela Ionescu, specialist in pedagogie la Institutul de Stiinte ale Educatiei (ISE).

Mihaela Ionescu mai spune ca, daca la cursuri e acceptabil sa se predea multa teorie, este absurd ca informatia de la curs sa fie reluata la seminar. "Macar la seminarii ar trebui sa se simuleze practica", spune specialistul ISE.

Studentii spun insa ca resursele materiale ale facultatilor nu le permit seminaristilor sa desfasoare cursuri practice. "Intr-adevar, la seminarul cursului de Multimedia, profesorul ne-a promis ca ne va invata despre editoarele de imagine si ca ne va ajuta sa intelegem practic ce inseamna definitiile absurde de la curs. Dar, atentie!, in ce conditii: seminarul este de doua ore, o data la doua saptamani, iar cum noi suntem 33 la 12 calculatoare, profesorul ne-a propus sa ne impartim in doua grupe si sa venim cate o ora la doua saptamani. Din calculele mele vom avea o ora la imagine, o ora la text si o ora la document multimedia", mai spune studentul FJSC.

Potrivit specialistilor in educatie, cel mai grav efect al cursurilor excesiv de teoretice este calitatea slaba a viitorilor profesori. "Daca absolventii care se angajeaza in alte domenii decat cele pedagogice se vor lovi de situatii practice, viitorii profesori ies din facultate cu niste cunostinte subrede, nu au nici cea mai vaga idee despre ce se intampla intr-o scoala adevarata si se vor purta ca atare", explica specialistul Centrului Educatia 2000+.

Problema programei universitare este dificil de rezolvat, din pricina autonomiei universitare, care, fiind o caracteristica a universitatilor din toata lumea, este unanim recunoscuta ca fiind unul dintre aspectele pozitive ale invatamantului superior. "Cum universitatile au autonomie, solutia schimbarii metodelor prafuite de predare si a inlocuirii cursurilor inutile este ca angajatorul, respectiv Ministerul Educatiei, sa impuna profesorilor niste standarde pedagogice", propune Eugen Palade.

In prezent, nicio universitate din Romania nu se afla in clasamentul Shanghai si in celelalte sisteme de ierarhizare internationala a institutiilor de invatamant superior.

Clasamentul Shangai al institutiilor de invatamant superior din intreaga lume are 500 de locuri si este alcatuit in functie de performantele acestora. In prezent, in acest clasament se gasesc si cinci universitati din Europa de Est: trei din Polonia (Universitatea Jagiellona, Universitatea din Varsovia si Universitatea din Wroclaw) si doua din Ungaria (Universitatea din Szeged si Universitatea Eotvos Lorand). Universitatea Szeged din Ungaria se afla chiar intre primele 300 de locuri.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe