"Avem o impresie foarte buna in privinta autoritatilor romane, deoarece raporteaza intr-o maniera foarte directa orice suspiciune de frauda, iar asta explica numarul mare de cazuri", a declarat Jorg Wojahn, purtatorul de cuvant al OLAF.

"Majoritatea cazurilor din Romania privesc fondurile de preaderare, ceea ce este un lucru normal, pentru ca mai intai primesti banii, pe urma are loc frauda si abia apoi trebuie descoperita - deci este clar ca deocamdata cercetam modul cum s-au cheltuit aceste fonduri care au venit in tara inainte de 2007", a precizat Wojahn. El a indicat faptul ca raportul OLAF contine o fraza speciala in care se apreciaza "buna cooperare" a Romaniei in furnizarea de informatii in privinta posibilelor fraude in cheltuirea fondurilor de preaderare.

Potrivit raportului OLAF, in anul 2007, Romania a initiat un numar de 95 de noi investigatii in cazuri de nereguli privind cheltuirea fondurilor europene. Este cel mai mare numar de cazuri initiat in vreun stat membru UE, desi intr-un clasament realizat in raport cu populatia, Belgia, Luxemburg si Bulgaria sunt enumerate inaintea Romaniei. OLAF remarca faptul ca 60% din cele 407 cazuri initiate in 2007 provin din doar cinci state membre: Belgia, Bulgaria, Germania, Italia si Romania. Fondurile recuperate in 2007 in urma fraudelor au totalizat 203 milioane de euro, a precizat Wojahn.

Citeste si:

Comisia Europeana a publicat tot marti raportul anual pentru 2007 privind protectia intereselor financiare ale UE si combaterea fraudei. Raportul constata ca fata de anul precedent, in 2007, impactul financiar al fraudelor suspectate in agricultura s-a dublat de la 29,8 milioane la 44,8 milioane de euro, desi numarul cazurilor raportate s-a injumatatit, de la 3249 la 1548. Numarul de cazuri sesizate in ce priveste fondurile structurale si de coeziune a crescut la 3832 in 2007, totalizand un impact financiar estimat la 828 de milioane de euro.

"Transparenta si responsabilitatea sunt, in opinia mea, doua cuvinte-cheie in domeniul gestionarii fondurilor comunitare: neregulile si suspiciunile de frauda trebuie semnalate rapid si corect si trebuie urmarite in mod riguros si eficace", a declarat Siim Kallas, vicepresedintele Comisiei Europene, insarcinat cu administrata, auditul si lupta antifrauda. "Numarul tot mai mare de nereguli comunicate poate fi un bun indiciu al imbunatatirii controalelor. Este esential ca statele membre sa isi exercite responsabilitatile si sa semnaleze Comisiei, fara intarziere, toate suspiciunile lor", a conchis comisarul european.