La primele alegeri pentru sefia consiliilor judetene, candidatii nu pot spune insa ca, in cei peste trei ani de mandat, s-au implicat prea mult in problemele judetului.

Multi dintre ei, de altfel, nici nu s-au omorat sa se implice in activitatea parlamentara.

Alegerile din iunie con-semneaza o serie de noutati, de la alegerea directa a presedintilor de consilii judetene si, respectiv, aplicarea legii votului uninominal la "migrarea" unui numar considerabil de senatori si deputati spre o functie locala. In confruntarea electorala ar trebui, prin urmare, sa cantareasca greu implicarea acestora in problemele judetului pe care l-au reprezentat si masura in care ea a fost transpusa in activitate parlamentara. Este vorba de propuneri legislative, declaratii politice sau de intrebari si interpelari, ca modalitate de a atrage atentia asupra unor aspecte si chiar de a trage la raspundere membrii Guvernului.

Citeste si:

Unii dintre parlamentarii candidati la sefia consiliilor judetene nu s-au prea omorat insa nici macar sa participe la sedinte, daramite sa aiba initiativa. Printre "alesii" cu o prezenta redusa se numara, de pilda, deputatii PD-L Cezar Preda si Cristian Boureanu (candidati la sefia judetelor Buzau si Arges), fostul senator PD-L Radu Berceanu (aspirant la sefia CJ Dolj) si senatorul PNL Radu Tirle (sefia CJ Bihor). Toti patru au participat la mai putin de 40% din voturile finale date in plenul Camerei sau Senatului, conform statisticilor intocmite de Institutul pentru Politici Publice. Daca Radu Berceanu poate invoca functia de ministru pe care a ocupat-o o vreme si care l-a tinut departe de plenul Senatului, nu acelasi lucru se poate spune despre ceilalti "alesi". Senatorul Radu Tirle, fost democrat, in prezent liberal, candidat la sefia CJ Bihor, a formulat, de exemplu, patru declaratii politice, dintre care doua legate de "Micul dejun cu rugaciune de la Washington", iar una de "Intalnirea MISA de la Herculane".

In afara celor patru interventii in plen pentru a-si prezenta declaratiile politice, Tirle a mai vorbit de patru ori in trei ani si jumatate de mandat, dintre care o data pentru a depune juramantul si o data pentru a anunta schimbarea apartenentei politice.