Controversata autostrada Bechtel pare sa atraga tot mai multi sustinatori in coalitia guvernamentala. Curentul pro este alimentat de politicienii ardeleni, presati de comunitatile locale sa continue proiectul. Vocile contra se aud tot mai slab. Autostrada Brasov-Bors pune in fata liderilor politici transilvaneni o mare dilema: sa respecte linia partidului din care fac parte, care in cazul Aliantei PNL-PD s-a dovedit pana de curand ostila proiectului, sau sa tina cont de interesele economice locale, adica de cele ale propriului electorat.

Emil Boc, unul dintre sustinatori, este presedinte interimar al PD, dar si primar al Clujului, oras aflat pe traseul viitoarei autostrazi. La randul sau, UDMR nu poate sa nu tina cont de castigurile pe care le vor obtine judetele cu populatie maghiara, chiar cu riscul de a-si supara partenerii de guvernare. Pana la urma, indiferent de modul in care a fost negociat contractul cu firma americana, necesitatea unei legaturi rapide cu granita de vest a tarii este evidenta.

Alternativa la autostrada Bechtel, adusa recent in prim-plan de Cabinetul Tariceanu, si anume coridorul IV paneuropean (Bucuresti-Sibiu-Deva-Timisoara-Nadlac), finantabil din fonduri europene, are dezavantajul termenului mai indelungat de finalizare. Pe de alta parte, in cazul proiectului Brasov-Bors s-a spus de nenumarate ori ca pretul pe care il platim este cam piperat. "Contractul cu Bechtel este in continuare supus expertizei din punctul de vedere al raportului dintre cheltuielile preconizate si valoarea lor de piata. Totusi, dupa toate analizele facute in PNL si in Coalitie, am ajuns la concluzia ca autostrada este necesara", spune purtatorul de cuvant al liberalilor, Eugen Nicolaescu.

Discutiile pe marginea proiectului s-au reaprins zilele trecute dupa ce Guvernul a anuntat ca, din motive de stramtorare bugetara, fondurile care vor fi alocate lucrarilor din acest an vor fi reduse, chiar semnificativ. Din totalul de 360 de milioane de euro, prevazute pentru 2005, ar putea sa fie "taiate" circa 100 de milioane de euro. Se va sti exact cu ce bani se va merge mai departe in cursul saptamanii viitoare. "Asta nu inseamna neaparat ca lucrarile se vor prelungi dincolo de termenul din contract (2012, n.red.). Este posibil ca in 2006 sa facem rost de mai multi bani si sa recuperam", explica Laszlo Borbely, ministrul delegat pentru Lucrari Publice si Amenajarea Teritoriului.

Totusi, s-ar putea ca diferenta sa fie acoperita din fondurile "concurentei", varianta adusa in discutie de Eugen Nicolaescu. El spune ca nu este exclus ca, in conditiile in care unele dintre proiectele aferente coridorului IV nu au fost bine pregatite de fosta putere, o parte din fondurile bugetare alocate pentru acest an sa fie redirectionate catre autostrada Brasov-Bors. Pana una-alta, in momentul de fata autoritatile se afla in situatia delicata de nerespectare a unor clauze din contractul cu Bechtel.

Fostul secretar de stat in Ministerul Transporturilor, Marius Sorin Bota, care a participat la negocierea unei mari parti din clauzele financiare, sustine ca factura pentru lucrarile efectuate de firma americana in 2004, de peste 100 de milioane de dolari, nu a fost inca platita. Afirmatia sa este contrazisa de conducerea Companiei Nationale de Autostrazi, care declara ca s-au achitat deja 74 de milioane de dolari. Oricum, existenta unor restante, precum si posibila micsorare a finantarii pentru 2005, da dreptul companiei Bechtel sa perceapa penalizari si majorari de intarziere usturatoare.

Citeste si:

"Acum, Bechtel poate emite pretentii mai mari, si asta pentru ca statul s-a grabit sa anunte ca taie din fondurile pentru lucrari inainte de a negocia", crede Bota. Surse din Ministerul Transporturilor spun ca in discutiile purtate la nivelul conducerii institutiei pe tema variantelor de reziliere a contractului s-a ajuns la concluzia ca statul roman ar trebui sa suporte penalizari care ar putea echivala cu un sfert din valoarea afacerii, adica peste jumatate de miliard de euro. Pe asta se si bazeaza, probabil, cei de la Bechtel, care, in ciuda amalgamului de declaratii legate de viitorul proiectului, isi pastreaza limbajul diplomatic.

"Lucrarile la Autostrada Transilvania continua. Este important de mentionat ca procesul de stabilire a bugetului nu afecteaza contractul nostru si nu schimba obligatiile partilor. Noi vom continua sa respectam aceste obligatii si avem toata convingerea ca si clientul nostru va face acelasi lucru", afirma reprezentantii companiei Bechtel. Este clar ca atitudinea Guvernului s-a schimbat radical. Daca la inceputul mandatului actuala putere vorbea despre demersurile pe care le va face pentru a anula sau renegocia unele dintre contractele majore, intre care si cel cu Bechtel, acum discutia s-a mutat la problema finantarii. Iar cel care pare sa fie in culpa este chiar Executivul, ceea ce poate sugera multe despre modul in care americanii au stiut sa negocieze acordul. Daca nu vor fi rezolvate la timp prin discutii bilaterale, toate sincopele in derularea contractului s-ar putea intoarce impotriva noastra. Asta ar face ca nota de plata sa fie in final mai mare.

CE LUCRARI TREBUIE FINANTATE IN 2005

• Continuarea lucrarilor la tronsoanele Campia Turzii-Cluj Vest (Gilau), in lungime de 54 de kilometri si in valoare totala de 371 milioane de euro, respectiv Bors-Suplacu de Barcau, de 64 de kilometri si o valoare de 245 de milioane de euro. Ambele sectiuni trebuie finalizate la 31 decembrie 2008.
• Inceperea, la 1 iulie, a tronsonului Targu Mures (Ogra) - Campia Turzii, cu o lungime de 36 de kilometri si un cost total de 143 de milioane de euro. Termenul de incheiere a lucrarilor este prevazut pentru 30 iunie 2008.

DE UNDE VIN BANII

• Anul trecut, Raiffeisen Zentralbank Ossterreich AG (RZB) si Raiffeisen Bank Romania au aranjat un imprumut sindicalizat de 73 de milioane de euro pentru Ministerul Transporturilor, destinat finantarii lucrarilor la autostrada Bechtel. Din consortiul care a aranjat creditul a facut parte si banca americana de investitii Bear Stearns.
• Imprumutul a fost insotit de o garantie acordata de Eximbank SUA. Din partea statului roman, creditul este garantat de Ministerul Finantelor Publice.