Prima atestare documentara a Bucurestiului dateaza din anul 1459. Vlad Tepes scrie un hrisov "in septembrie 20 in cetatea Bucuresti, in anul 6968 (1459)". Bucurestiul devine resedinta regala in timpul lui Radu cel Frumos, iar doua secole mai tirziu, Gheorghe Ghica face din Bucuresti capitala unica a Tarii Romanesti. In anul 1859, Bucurestiul devine capitala Principatelor Unite. Primaria Bucurestiului a fost infiintata pe 7 august 1864, prin aplicarea noii legi comunale, dupa model francez.

Primul primar a adus tramvaiul

Primul primar al orasului Bucuresti a fost generalul Barbu Vladoianu, care a avut doua mandate (august 1864-octombrie 1865 si decembrie 1872-mai 1873). Orasul pe care il conducea avea 16.000 de case. Primele probleme ale mandatului sau au fost groaznicele inundatii din primavara anilor 1864 si 1865.

In timpul administratiei Vladoianu se construieste podul Mogosoaia, se creeaza Oficiul de Stare Civila, incepe constructia liniei ferate Bucuresti-Giurgiu si se da in functiune prima linie de tramvai, trasa de cai. Majoritatea acestor realizari au loc in cel de-al doilea mandat.

Dimitrie Bratianu l-a primit pe primul rege al Romaniei

Dimitrie C. Bratianu este primul reprezentant al "dinastiei" Bratienilor care a condus Primaria Bucurestiului intre martie 1866-martie 1867. Desi mandatul sau a fost doar de un an, el a fost martorul unui eveniment major in istoria tarii noastre: venirea Regelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege al Romaniei. Dimitrie C. Bratianu l-a primit pe Carol I in apropierea padurii Baneasa, unde de altfel a tinut un discurs pro-Carol I in fata a peste 30.000 de oameni.

Cantacuzino a ridicat "Casa cu lei"

Un alt primar care este prezentat in culori vii in paginile de memorialistica ale vremii este Gheorghe Grigore Cantacuzino, fruntas conservator, care a fost primar de doua ori, primul mandat fiind in 1869-1870. El era descendent al voievozilor romani si al imparatilor bizantini. Cantacuzino a construit palatul Cantacuzino, unde acum se afla Muzeul George Enescu. Palatul este cunoscut si sub denumirea de "Casa cu lei" datorita celor doua statuete impunatoare aflate la intrare.

C.A. Rosetti s-a ocupat de conspiratii

O alta personalitate care a condus destinele Bucurestiului este liberalul C.A. Rosetti, unul dintre liderii Revolutiei de la 1848. Rosetti a avut doua mandate (ianuarie-martie 1871 si aprilie-august 1877). A condus primaria putin si nu a avut mari realizari, insa el este considerat fondatorul presei libere, democratice din Romania. Rosetti a fost unul dintre cei care au conspirat pentru inlaturarea lui Alexandru Ioan Cuza. Domnitorul ii inchisese revista "Romanul", astfel ca republicanul Rosetti a devenit un sustinator al lui Carol I.

Cariagdi, canalizare si nepotism

Dimitrie Cariagdi a condus primaria intre decembrie1878-noiembrie 1883, fiind unul dintre cei mai longevivi primari. El este primul edil care conduce Bucurestiul, capitala a unui stat independent. Liberalul Cariagdi a realizat rectificarea si canalizarea Dimbovitei, care in precedentul deceniu provocase in fiecare primavara distrugeri serioase. Primaria a realizat si reconstructia pavajelor cu piatra cubica. Toate aceste operatiuni au fost posibile cu imprumuturi de la Casa de Depuneri, costul total al sistematizarii Dimbovitei fiind de 15.150.000 de lei. In 1880, planurile de rectificare si de canalizare a Dimbovitei au fost terminate. O alta realizare majora a mandatului lui Cariagdi a fost sistemul de canalizare din Bucuresti. Constructia canalelor, din beton, a inceput pe 16 septembrie 1881 si i-a fost alocat un buget de 5 milioane de lei.
Sef al lucrarilor din partea primariei in proiectul sistematizarii Dimbovitei a fost numit inginerul Dimitrie Matac, care era chiar nepotul primarului.

Protopopescu a construit primele trotuare

Administratia Protopopescu a ramas in istoria orasului Bucuresti drept una dintre cele mai prolifice. Pache Protopopescu a fost primar din aprilie 1888 pina in decembrie 1891. Liberal, Pache a obtinut doctoratul in drept la Paris, ocupind si functiile de prefect al Politiei Capitalei, deputat si profesor la Scoala de Comert. Totodata, el a fondat si numeroase ziare.

In 1890 a finalizat prelungirea fostului bulevard al Orizontului, care avea sa-i poarte apoi numele, la insistentele primarului conservator Gheorghe Filipescu. Pache a acordat o atentie deosebita invatamintului, el construind 28 de scoli si Liceul "Gheorghe Lazar" in anul 1889. O alta noutate pentru Bucuresti a fost aparitia unui azil de noapte, dupa model occidental, care avea 40 de paturi. Tot atunci a fost infiintat si un serviciu gratuit de trasuri pentru transportul bolnavilor la spitale. Tot Pache este cel care construieste in Bucuresti primele trotuare, care aveau rolul de a usura circulatia.

Citeste si:

"Primarul tirnacop"

Dem I. Dobrescu a condus Capitala din februarie 1929 pina in ianuarie 1934. El a fost numit de presa vremii "primarul tirnacop" pentru numeroasele proiecte urbanistice.
Pentru a elimina scaldatul in Dimbovita, locul de unde provenea si apa potabila pentru o mare parte din bucuresteni, Dobrescu a initiat constructia de stranduri.

El da tonul in rescrierea arhitecturii bucurestene si pune bazele modernizarii Bucurestilor prin largirea marilor artere, asa cum le stim astazi. Dobrescu a realizat parcurile Snagov si Baneasa, el intentionind chiar sa uneasca Gradina Botanica cu Parcul Palatului Cotroceni, iar in urma acesteia sa rezulte "gradina noastra zoologica". Un alt proiect al primarului era chiar construirea unui metrou!

Nicolae Iorga discuta cu primarul Al. G. Donescu. De mandatul acestuia (martie 1934 - ianuarie1938) se leaga ideea organizarii unei serbari anuale a Bucurestiului. "Luna Bucurestilor" era in viziunea regelui Carol al II-lea "o sarbatoare de infratire romaneasca". Alte realizari ale primarului Ionescu au fost inaugurarea Gradinii Botanice si a Arcului de Triumf, asa cum il stim astazi, vechiul Arc de Triumf fiind din lemn si mucava.

La ceremonia de depunere a juramintului care a avut loc la Palatul Sutu, pe 8 februarie 1929, Dem I. Dobrescu declara: "Primaria trebuie sa aiba nu numai un caracter administrativ, ci si social", sustinind ca scopul lui este acela de a sterge impresia unui oras aflat in mijlocul unui sat imens. "Vrem sa-l facem pe bucurestean sa-si iubeasca Bucurestiul".

Filipescu a amenajat o baie publica

Nicolae Filipescu, deputat de Braila, va conduce Primaria Bucurestiului din 9 februarie 1893 pina la 7 octombrie 1895. O realizare importanta a fost completarea retelei de canale pentru scurgerea apelor menajere. Filipescu a construit pentru oamenii saraci o baie populara. Realizarea cea mai mare ramine insa introducerea tramvaiului electric.
In 1894, tramvaiul incepe sa circule pe traseul Marele Bulevard (azi bulevardele M. Kogalniceanu, Carol I si Pache Protopopescu). Efectele mandatului sau s-au concretizat prin construirea Observatorului astronomic din Dealul Piscului.

Delavrancea a facut lumina

Barbu Stefanescu-Delavrancea a fost ales primar al Bucurestiului pe 29 iunie 1899 si a condus capitala pina in februarie 1911.
A ramas celebru si pentru certurile cu membrii consiliului comunal. Principalele realizari ale lui Delavrancea au fost continuarea iluminatului, construirea de noi tramvaie si alimentarea cu apa potabila.
El a fost unul dintre cei mai vajnici sustinatori ai iluminatului cu electricitate. O alta preocupare a scriitorului ajuns primar a fost pavarea cu piatra a strazilor, fiind refacute astfel Lipscanii si Calea Victoriei.

Primaria generalilor

Din 1938 pina la sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, cu o singura exceptie, toti primarii au fost militari de cariera, mai precis generali. Primul care deschide aceasta serie este generalul Victor Dombrovski (septembrie 1938 - septembrie 1940, august 1944 - februarie 1948). Dombrovski a amenajat Piata Palatului, a construit noi edificii, cum ar fi impunatoarea Scoala Superioara de Razboi, si a amenajat numeroase lacuri, cum ar fi Baneasa, Herastrau, Floreasca si Tei.

Primarul comunist

Dupa 1948, o data cu instaurarea bolsevismului in Romania, primarii si-au pierdut din prerogativele pe care le-au avut in perioada monarhiei constitutionale.
Ei au ajuns simple unelte in miinile conducatorilor de partid, si, mai tirziu, marionete ale lui Ceausescu.
Primarii ceausisti mai ocupau si functia de prim-secretar al Comitetului Municipal al PCR si presedinte al Consiliului Popular. Ei au pus in practica ideile de transformare a Bucurestiului, in spiritul "noii ordini socialiste".
Amintirile acelei perioade, inca vii pentru numerosi bucuresteni, se rezuma la distrugeri de biserici, disparitii ale unor cartiere si constructia de blocuri dupa model sovietic, putin spatioase si neconfortabile.
Printre realizari, se numara metroul, insa constructia acestuia a fost greu suportata de economia Romaniei.