Cum era de asteptat, repartizarea posturilor de prefecti a fost facuta pe criterii politice, functiile fiind impartite intre membrii Aliantei D.A., care a fost impusa la guvernamant in 2004, printr-un subterfugiu a presedintelui Traian Basescu. Cele mai multe posturi au revenit, evident, PNL si PD. Ulterior insa, prefectii au fost nevoiti sa demisioneze din partid, deoarce au dobandit statutul de inalti functionari publici, ei fiind obligati si sa dea un concurs pentru a-si pastra posturile respective, dar fara a schimba in vreun fel rezultatele. Concursurile s-au dovedit o simpla formalitate, prefectii numiti politic in 2005 fiind pastrati pe functii. Dupa iesirea de la guvernare a PD, situatia a devenit paradoxala. Democratii s-au declarat partid de opozitie, criticand acerb Executivul, dar in administratia locala pedistii au continuat sa ocupe functii, ajungandu-se la un conflict de interese. PD este si in opozitie si la putere. Prefectii, aparent independenti politic, au ramas apropiati intereselor partidului care i-a numit, iar scandalurile nu au lipsit. O dovada in acest sens a fost campania pentru referendum, cind mai multi prefecti au fost surprinsi participand la mitinguri pro-Basescu. In aceste conditii si date fiind mizele mari, lupta pentru putere dintre PNL si PD nu a luat sfarsit.

PD acuza Guvernul

PD a atacat decizia Guvernului, prin vocea secretarului executiv, Vasile Blaga. Acesta a acuzat Cabinetul Tariceanu de epurari politice si de blocare a descentralizarii in administratia locala, considerand ca schimbarea prefectilor din functie, facuta total netransparent, constituie o lovitura grea pentru reforma in Administratia Publica. Blaga le-a recomandat prefectilor ex-PD schimbati de Tariceanu, “dupa ce vor vedea motivarile”, sa atace in contencios administrativ decizia premierului de a-i elibera din functii, pentru ca “sigur vor castiga”, avand in vedere ca au fost schimbati politic. In binecunoscutul stil democrat, secretarul executiv nu a omis sa aduca in discutie nici “dusmanul“ PSD, sustinand ca au existat semne privind schimbarea din functie a unor prefecti fosti membri PD, inca de pe vremea cand pedistii au fost scosi de la guvernare, invocand o buna colaborare intre PSD si PNL pe aceasta tema. De asemenea, liderul PD l-a acuzat pe premier de epurari politice, si, sustine el, vor continua cu alte schimbari, pe lista aflandu-se toti cei care “au criticat tabara lui Tariceanu”, inclusiv liberali apropiati de PLD, cum ar fi prefectii de Vaslui, Botosani sau Suceava. Argumentul mobilitatii pe functie, invocat de Guvern pentru schimbarea celor sase, a fost criticat de PD, intrucat rotatia pe post nu si-ar gasi explicatia in cazul celor inlocuiti, pentru ca un numar de cinci dintre cei sase prefecti au primit calificativul “foarte bine”. Mai mult, potrivit liderului PD, niciunul nu a avut parte de vreo penalizare sau avertizare din partea Executivului, cei de Dolj sau Ialomita fiind chiar laudati pentru mobilizarea din timpul inundatiilor. In opinia lui Blaga, singurul partid ce a demonstrat ca doreste cu adevarat depolitizarea functiei publice a fost PD. Dupa iesirea de la guvernare, blocajul reformei din adminstratia locala e pusa de democrati pe seama PNL, care “nu doreste sa lase malaiul din mana, nu doreste sa lase la latitudinea administratiei publice ca decizia privind conducatorii de scoli sau spitale sa fie, asa cum este si normal, a primarilor, consiliilor locale, chiar daca obligativitatea intretinerii acestora apartine consiliilor locale”.

Citeste si:

PSD critica scandalul PNL-PD

In replica, PSD considera ca atat Guvernul, condus de presedintele liberalilor, Calin Popescu Tariceanu, cat si Partidul Democrat au tratat in mod politic schimbarea celor sase prefecti, razboiul declansat intre cele doua partide confirmand ca depolitizarea institutiei prefectului “nu a fost decat o minciuna”, facuta doar pe hartie. In opinia sa, scandalul PNL-PD demonstreaza ca “pe de o parte, prefectii sunt schimbati pentru ca asa vrea Guvernul, fara a fi luat in considerare vreun indicator de performanta profesionala, iar pe de alta parte, PD reactioneaza politic pentru ca i-au fost schimbati niste oameni care, chiar daca nu mai erau membri de partid, se comportau ca atare”. Diaconescu considera ca ce s-a intamplat arata reaua vointa a puterii actuale, care dovedeste ca nu doreste o descentralizare reala a administratiei locale, Guvernul aplicand “o politica damboviteana, preferand sa aiba in teritoriu functionari care sa raspunda la comanda politica”. El a respins ipoteza potrivit careia liberalii si social-democratii si-au dat mana pentru a-si imparti functiile de prefecti, adaugand ca PD a facut parte, doi ani, dintr-un Guvern “care a blocat proiectele de descentralizare” si prin urmare, vina e impartita.

PNL invoca legea

PNL a raspuns acuzelor PD, prin secretarul de stat in Ministerul Internelor si Reformei Administrative, Victor Paul Dobre. Acesta a declarat ca schimbarea prefectilor din sase judete, decisa miercuri de Executiv, este o decizie pur administrativa, in conformitate cu principiul legal al mobilitatii, precizand ca de la 1 ianuarie 2006, prefectii nu mai sunt politici. Prin urmare, in conformitate cu legea, inaltii functionari publici sunt un aparat care lucreaza la dispozitia Guvernului, a primului-ministru si primesc misiuni in cadrul mobilitatii. Dobre a aratat ca legislatia actuala a fost elaborata de fostul Guvern, din care a facut parte si Partidul Democrat, fiind vorba de corpul inaltilor functionari publici care primesc diverse sarcini pe principiul mobilitatii. Potrivit acestui criteriu, se dau misiuni care nu inseamna demiteri. Drept urmare, decizia Guvernului a fost una pur administrativa si nu a avut la baza conotatii politice.