Stenogramele sedintelor PSD arata acum cat se poate de clar faptul ca actuala Putere si-a concentrat toata atentia pentru a-l "infunda" politic pe Basescu cu "Dosarul Flota". Implicat direct in vanzarea navelor comerciale romanesti, Nicolae Vacaroiu a cautat pe cat posibil sa scape de aceasta raspundere. "Cu Basescu, toata lumea a lansat-o, un vax a iesit. Dupa patru-cinci luni de zile, nimeni nu mai pomeneste, cu flota, fara flota. (...)", isi arata nemultumirea Vacaroiu in sedintele de partid.

Il dorea pe Basescu acuzat

Presedintele Senatului il dorea pe Basescu acuzat pentru a se salva pe sine insusi de acuzatii. Caci, in 1990, in calitate de director general al Directiei Finante, costuri, preturi, eficienta economica si comert interior din cadrul Consiliului de Stat al Planificarii (CSP), Nicolae Vacaroiu a avizat instrainarea primelor nave comerciale, 24 la numar, cu o capacitate de transport de 177.900 tdw. Dintre acestea, sase erau inca functionale.

Motivatia lui nea Nicu era ca "in tara noastra, dezmembrarea navelor se efectueaza sporadic, in santierele de constructii navale, utilizand doar unele rezerve de forta de munca si materiale, fara ca aceasta activitate sa fie evidentiata distinct in indicatorii economico-financiari". Asa ca, spre binele tarii, a decis sa scape de ele, vanzandu-le cu 2.000 de lei/tona. Ciudat este ca pana au venit cumparatorii sa le ridice, unele nave au circulat, evident pe cheltuiala statului roman.

Citeste si:

Prietenia cu Stelios Katounis

Multumit de afacerea cu vapoare, dupa ce a ajuns prim-ministru, Vacaroiu a inceput sa lucreze la un proiect gigantic de instrainare a flotei romanesti. In 1993, pe 27 aprilie, Vacaroiu s-a deplasat la Atena pentru a negocia preluarea navelor de care, zicea el, statul roman nu mai avea nevoie. Vacaroiu s-a intalnit, atunci, cu celebrul Stelios Katounis, personaj central in Afacerea Petromin. La scurt timp, pe urmele lui Vacaroiu a luat-o ministrul de atunci al Transporturilor, Paul Teodoru, care a detaliat negocierile sefului sau. Vizita a avut un real succes. Sase luni mai tarziu, in data de 22.10.1993, Petru Serban Mihailescu si-a pus semnatura pentru vanzarea altor opt nave. Afacerea mare insa abia se punea la punct. Au urmat vizitele lui Katounis in Romania, apoi ale lui Mihailescu in Grecia, dupa care grecul a semnat un contract prin care cumpara actiunile Petromin.

Un contract dubios

Katounis s-a facut ca vireaza in 1995, la recomandarea expresa a lui nea Nicu, 25 de milioane de dolari prin Banca Tiriac, insa Vacaroiu si Mihailescu nu si-au tinut promisiunile pentru ca Basescu deja solicitase in instanta anularea respectivului contract. Katounis, singurul care ar fi putut formula acuzatii, a murit in 2001, dupa ce a mai incercat la Bucuresti, pentru ultima data, sa recupereze ceea ce nu-i apartinea.
Desigur, pentru Vacaroiu nu inseamna mare lucru toata aceasta poveste. Nu-si recunoaste nici vanzarile de nave la fier vechi si nici negocierile cu armatorii greci. Ar zice probabil ca nici nu s-a intalnit vreodata cu Katounis, daca aparatul foto nu l-ar fi imortalizat, cu paharul in mana, in 1993, la Atena, langa armatorii greci.