Ministerul Justitiei a facut public, ieri, raportul Freedom House Washington referitor la auditarea independenta a Strategiei Nationale Anticoruptie 2001-2004, al carei plan de actiune este comparat cu "un pom de Craciun - plin de prea multe activitati, unele relevante, altele mai putin relevante pentru lupta contra coruptiei".

Conform autorilor raportului, strategia "duce mare lipsa de un simt al prioritatilor", remarcand faptul ca o institutie importanta - Curtea de Conturi - nu este mentionata nici macar o data in strategia nationala anticoruptie. Auditul consemneaza faptul ca, in perioada 2001-2004, "Romania a creat un impresionant arsenal de instrumente legale pentru transparenta, responsabilitate si anticoruptie", apreciindu-se, totodata, ca "infiintarea Parchetului National Anticoruptie a produs un organism care este mai bine organizat", dar care "inca trebuie sa faca dovada independentei sale politice si eficientei sale". Freedom House apreciaza ca actuala situatie politica este mai pluralista si ar trebui sa ofere un mediu mai bun de lupta impotriva coruptiei. Unul din punctele slabe ale perioadei 2001-2004 este "lipsa de independenta politica si profesionala, de impartialitate si de eficienta a procurorilor, in conditiile in care nu s-au facut multe in directia garantarii independentei procurorilor, iar investigatia este controlata ierarhic. E limpede ca, in 2004, PNA a tratat ca invulnerabile multe persoane publice care ar fi trebuit de fapt anchetate". Auditul nu mentioneaza insa numele acestor persoane si nici argumentele care au determinat aceasta concluzie.

Bruma de independenta obtinuta cu greu de PNA in ultimii ani ar putea fi pierduta daca s-ar tine cont de propunerile acestui audit. In momentul de fata, activitatea PNA nu poate fi controlata decat de catre Consiliul Superior al Magistraturii, tentativele de a-l subordona fie ministrului Justitiei, fie Parlamentului esuand. Freedom House propune, nici mai mult, nici mai putin, decat constituirea unui Consiliu de Integritate, care sa coordoneze lupta anticoruptie. Din acest consiliu ar trebui sa faca parte patru oameni politici - ministrii sau secretari de stat de la Justitie, Interne, Finante si Cancelarul -, alti doi oameni politici, respectiv doi reprezentanti ai opozitiei parlamentare, un reprezentant din partea CSM sau al Inaltei Curti si doi reprezentanti ai societatii civile (?!). Cu alte cuvinte, lupta anticoruptie, care este in primul rand de natura juridica, ar urma sa fie coordonata de un consiliu in care Justitia ar avea un singur reprezentant, ceea ce ar insemna o stirbire fara precedent a independentei sale.

Citeste si:

Si "revolutia" nu se opreste aici, pentru ca PNA-ul trebuie, neaparat, controlat, asa ca - conform raportului - ar trebui reorganizat ca Parchet pentru Prevenirea si Combaterea Coruptiei (PPCC). Controlul CSM asupra PPCC nu e suficient, solutia fiind intoarcerea la sistemul stalinist, astfel incat PPCC ar trebui sa functioneze in cadrul Ministerului Public sub autoritatea ministrului Justitiei, om politic si membru al guvernului! Potrivit raportului, schimbarea de guvern de la sfarsitul anului trecut a adus unele evolutii pozitive - adoptarea unei declaratii mai cuprinzatoare de avere, urmarirea tuturor firmelor cu mari datorii retroactive la bugetul de stat, deschiderea unui sir de investigatii pentru coruptia la nivel inalt -, dar mai este mult pana cand Romania va vedea rezultate clare de pe urma instrumentelor anticoruptie create in ultimii ani.