- Votul uninominal este un subiect des amintit, ca fiind un prim pas in reformarea clasei politice, dar pe de alta parte se cunosc destul de putine despre acest sistem de vot. Ce noutati aduce noul proiect al legii electorale?

- Din perspectiva cetateanului, lucrurile vor decurge exact in aceiasi pasi pe care ii cunoaste deja de la alegerile pentru primar sau pentru presedinte. Altfel spus, va fi vorba de alegerea unui singur candidat pentru o circumscriptie. De data aceasta, circumscriptia care se va numi colegiu uninominal, va reprezenta fie o parte dintr-un mare oras, fie o parte dintr-un judet. Ca sa va dau un exemplu, un parlamentar poate reprezenta cartierul Militari, pentru ca populatia din Militari este suficienta pentru a trimite chiar doi deputati si un senator. Deci procedura e simpla din acest punct de vedere. Lucurile devin complicate atunci cand vorbim despre repartizarea mandatelor, altfel spus, despre transformarea voturilor in mandate.

- Este vorba despre un sistem mixt?

- Da, este un sistem mixt, care combina ceea ce se numeste votul uninominal- sistemul majoritar cu sistemul proportional, pe care deja il cunoastem. Numarul de colegii uninominale in care romanii vor vota este egal cu jumatate din numarul de locuri ale fiecarei Camere. Spre exemplu, la Camera Deputatilor estimam ca vor fi 143 de colegii uninominale, iar la Senat 60... Cei care sunt alesi in aceste colegii, care ocupa primul loc, devin parlamentari. In a doua faza, pentru locurile care au ramas libere, se stabileste procentul de mandate la care are dreptul fiecare partid politic. Se intocmeste o lista formata din acei candidati care nu au castigat si care sunt clasificati in functie de rezultatele obtinute, astfel incat cei mai buni, cei care nu au avut norocul sa castige, dar au obtinut rezultate foarte bune pot primi mandatele compensatorii. In final insa, reprezentarea in parlament este o reprezentare proportionala. Fiecare partid primeste atatea locuri cate voturi a avut. Dar, nu vor putea obtine mandate in Parlament decat partidele care depasesc pragul de 5%, ori minimum 6 mandate uninominale pentru Camera Deputatilor si 3 mandate uninominale pentru Senat.

- Modificarea constitutiei ar fi cel de-al doilea pas in vederea reformarii clasei politice... Asociatia Pro Democratia a pregatit un proiect in acest sens?

- Cred ca exista, la ora actuala, foarte mult amatorism in abordarea acestui proiect si o destul de mare presiune politica. Eu cred ca subiectul acesta trebuie sa devina un subiect de dezbatere publica. Sunt deja grupuri de persoane respectabile care lucreaza la proiecte de Constitutii, inaintea oricarei dezbateri publice. Cred ca principala problema a Constitutiei din 1991 a fost faptul ca a fost special creata pentru domnul Iliescu, si nu pentru romani. A fost o Constitutie gandita intr-un context politic si astazi se simt efectele acelui context. In realitate, in Romania, problema nu este ce tip de republica avem-parlamentara, semiprezidentiala sau prezidentiala, ci care este relatia presedintelui cu majoritatea. Este seful majoritatii, in opozitie cu aceasta sau este un simplu membru al majoritatii? Teama imi este ca aceia care se grabesc cu redactarea unei Constitutii inaintea oricarei dezbateri, fac doar o Constitutie pentru o persoana sau pentru un grup de persoane si o astfel de Constitutie isi va face simtita consecintele. Nu cred ca exista specialisti particulari in domeniul Constitutiei. Constitutia este de resortul poporului si este modul in care poporul se constituie in putere.

- Actualul context politic nu pare prea propice unor modificari importante. Partidele au negociat, dar nu si-au clarificat pozitia pe esicherul politic�

Citeste si:

- Negocierile cu partidele politice au fost, mai degraba, incercarea presedintelui de a tatona si de a�si afirma initiativa si rolul de arbitru, rol care ii fusese confirmat de Curtea Constitutionala inaintea suspendarii, care ii fusese recunoscut de cetateni, de romani si trebuia comunicat si partidelor. In actualul context, raporturile de forte politice din Romania s-au complicat foarte mult. Pe de o parte, avem trei opozitii care convietuiesc in acelasi timp � opozitia nationalista, PRM, opozitia prezidentiala, PD si opozitia de fatada reprezentata de PSD. Avem un Guvern care reprezinta putin peste 20% dintre parlamentari, dar care rezista foarte bine in aceasta situatie de aproape 3 luni de zile si va rezista in continuare. Putem trage concluzia ca in conditiile date, confruntarea politica se amana pentru la toamna.

- Momentul alegerilor europene...

- Este un moment foarte important. Daca parlamentul nu va vota pana la acea data legea electorala, sau daca o va respinge, atunci Traian Basescu va avea toate argumentele sa se adreseze poporului pentru a cere acestuia sa se pronunte. Si ar putea propune ca referendumul pentru votul uninominal sa se desfasoare la aceeasi data cu alegerile europene. Nu e o buna practica, dar este o solutie la o problema reala, nimeni nu ar putea sa conteste aceste lucruri. Ori, acel referendum la data alegerilor europarlamentare va fi cu siguranta important pentru PD. Ar intari si mai mult tendinta in favoarea democratilor, i-ar putea duce la o victorie neta. Cred ca partidele politice vor trebui sa reflecteze foarte bine asupra acestei situatii, pentru ca daca vor refuza sa voteze votul uninominal, vor favoriza PD. Presedintele Basescu nu va rata ocazia, oportunitatea politica, de a convoca un referendum la data alegerilor. Nu conteaza ca acel refendum va fi sau nu validat, chiar daca nu va fi validat, presedintele va transmite doua semnale puternice si va castiga nu neaparat majoritatea parlamentara de care are nevoie si pe care o cere, dar va castiga inca o batalie pentru a obtine majoritatea. In cazul acesta, dupa alegerile europene, scena politica se va cutremura din nou si pozitiile intre partide se vor schimba.

- Vedeti o posibila colaborare pentru alegerile urmatoare PNL-PSD?

- Nu este in interesul celor doua partide sa colaboreze inainte, ci doar dupa alegeri. Pentru PNL este chiar vital sa nu colaboreze in niciun fel cu PSD, pentru ca electoratul sau este un electorat, in general, cu tendinte anticomuniste si orice apropiere de PSD este sanctionata prin trecerea la PD. Democratii au crescut in momentul de fata extraordinar de mult, foarte mult in raport cu resursele pe care le au, ceea ce ar putea sa le creeze probleme. Eu numesc asta obezitate electorala. PD ar putea sa aiba mari dificultati in alegeri, dar greselile adversarilor pot sa fie speculate foarte usor. De aceea, PNL nu-si poate permite sa faca foarte multe greseli. Cred ca, in anumite conditii, PNL este chiar dispus sa treaca in Opozitie, pentru ca Opozitia pare sa fie, pentru unele partide, mult mai interesanta, mult mai productiva, cel putin in ceea ce priveste conservarea electoratului. Sigur nu a fost pentru PSD, poate si pentru faptul ca PSD s-a iluzionat ca va beneficia de electoratul nemultumit de actul guvernarii. Acel vot a trecut, de fapt, la Traian Basescu si prin consecinte la PD.