Acest articol este bazat, in cea mai mare parte, pe dovezi strinse in timpul unei vizite la Slobozia, pe 18 noiembrie, impreuna cu un jurnalist roman si cu unul strain, dar si pe observatii personale separate asupra referendumului pe tema Constitutiei, care a vut loc in octombrie 2003. Deficientele procedurii de vot in Romania constau in:
1. Posibilul control politic asupra tipografiilor care produc buletinele de vot, care ar putea permite tiparirea unor buletine suplimentare care sa fie introduse ilegal in urna de vot
Conform procedurilor normale, trebuie tiparit un numar exact de buletine de vot, care sint ridicate de la tipografii de catre politie, care verifica cite sint si semneaza de primire. Buletinele de vot goale sint apoi transferate catre prefectura, unde sint stampilate si pastrate pina in ajunul zilei alegerilor, cind sint transferate la sectiile de votare. Dupa ce votul se incheie, buletinele nefolosite sint numarate, la fel ca si cele folosite, pentru a se asigura ca nu exista discrepante si ca sint inregistrate.
Totusi, membrii Aliantei D.A. si unii jurnalisti sint ingrijorati ca este posibil ca frauda sa aiba loc daca buletine de vot suplimentare, neinregistrate vor fi tiparite si pastrate la tipografie, permitind utilizarea unei metode precum "suveica". Exista suspiciuni ca acest sistem a fost folosit la alegerile trecute. Metoda functioneaza astfel:
Un partid politic cu relatii la patronul tipografiei obtine buletine de vot suplimentare si neinregistrate. Stampila prefecturii poate fi ori falsificata, ceea ce nu e greu, ori aplicata cea originala daca prefectura (controlata de guvern) este implicata in frauda. Asa-zisele "voturi" pentru candidatul favorizat sint apoi aplicate pe aceste buletine de vot suplimentare. Partidul politic care organizeaza frauda distribuie apoi aceste buletine de vot deja stampilate printre alegatori angajati dinainte, care le introduc in sectiile de votare. Aici, alegatorul primeste un buletin de vot "oficial", pe calea normala, si il ia in cabina de vot. O data intrat in cabina, alegatorul schimba buletinul gol cu cel stampilat dinainte pe care l-a obtinut de la reprezentantul partidului politic care organizeaza frauda. Apoi, el plaseaza buletinul stampilat dinainte in urna de vot si il scoate pe cel gol din sectia de votare, urmind sa-l prezinte reprezentantului respectivului partid politic ca dovada ca buletinul stampilat dinainte a fost plasat in urna de vot si ca, prin urmare, votul "corect" a fost dat. In schimb, "alegatorul" primeste o suma de bani de la organizatorii fraudei.
In Slobozia, tipografia care produce buletinele de vot este patronata de Eugen Cristea, reprezentant al PSD in Consiliul Judetean. Contractul a fost acordat fara licitatie, dat fiind ca legea electorala permite acest lucru pe motive care tin de urgenta, bazate pe argumentul tehnic ca data alegerilor nu a fost confirmata pina la sfirsitul lunii septembrie. Aceasta este o absurditate, pentru ca se stia de citiva ani ca alegerile vor avea loc in toamna lui 2004, in timp ce data de 28 noiembrie a fost stabilita in urma cu citeva luni. In orice caz, nu este nevoie ca data exacta sa fie stabilita inaintea acordarii contractelor pentru tiparirea buletinelor de vot. In Slobozia, prefectura locala sustine ca a facut mai mult decit ii cerea legea, anuntind zece tipografii. Totusi, multe dintre tipografiile anuntate nu erau in imediata vecinatate (de exemplu in Constanta), fiind astfel putin probabil ca ofertele lor ar fi fost competitive, date fiind costurile de transport. Unul dintre directorii din prefectura a afirmat ca ar fi, de asemenea, un risc in ceea ce priveste securitatea, daca buletinele ar fi transportate pe distanta mare si a explicat ca din acest motiv ofertele alternative au fost respinse. Dar exista si tipografii din Slobozia care au fost ignorate, astfel incit aceasta aparenta luare in considerare a celor zece oferte fiind doar de fatada.
Directorul din prefectura sustine ca tipografia domnului Cristea a fost utilizata la toate alegerile incepind din 1990, inclusiv in perioada guvernarii 1996-2000, cind prefectura nu era controlata de PDSR (predecesorul PSD-ului de astazi) si prin urmare nu considera ca ar fi vorba de conflict de interese. Acesta este un argument puternic, dar este important sa investigam cu precizie cariera politica a domnului Cristea si relatia lui cu prefectura din 1990 si pina acum, la fel ca si traiectoria politica a prefectului si a echipei sale. In Romania exista un fenomen important de migratie de la un partid la altul, mai ales la nivel local, din motive de oportunism politic, astfel incit termeni ca "guvernare" sau "opozitie" devin super-simplisti.
Reprezentantii D.A. in Slobozia sustin ca dupa alegerile locale din iunie un numar de buletine de vot goale, cu stampila prefecturii, au fost descoperite pe strada, in apropierea sediului PSD. Acest fapt a fost de asemenea consemnat intr-un ziar simpatizant al Aliantei, inclusiv cu o fotografie. Membrii Aliantei sugereaza ca acestea au fost buletinele de vot returnate PSD de catre "alegatorii" angajati care au fost folositi pentru a aplica metoda " suveica" si care, in loc sa fie distruse, au fost aruncate la gunoi din greseala. Nu exista o confirmare independenta a incidentului, care ar trebui tratat cu prudenta, deoarece este surprinzator ca organizatorii aparenti ai unei fraude atit de ingenioase sa fi fost atit de neglijenti incit sa nu reuseasca sa distruga dovezile. Alianta D.A. este, de asemenea, suspicioasa in privinta faptului ca exit-poll-urile au aratat-o ca fiind cu 3a inaintea PSD, dar rezultatele definitive au fost exact invers. Si acest lucru ar trebui tratat cu precautie, dat fiind ca sondajele sint in mod frecvent inexacte cu citeva procente.(...)
2. Posibilitatea voturilor multiple in mai multe localitati
Legea electorala din Romania permite ca persoanele absente din localitatea de domiciliu sa voteze in oricare alta localitate, pe baza cartii de identitate. Numele acestor alegatori sint inregistrate pe "liste suplimentare". Aceasta este o practica dubioasa din punct de vedere al responsabilitatii. Un astfel de sistem ar putea sa fie justificat numai in cazul unei reprezentari proportionale pure, in care sa nu existe nici o legatura intre parlamentari si o anume localitate. Sistemul electoral din Romania este partial proportional reprezentativ, partial reprezentativ prin regiuni electorale, astfel incit nu este corect ca alegatorii sa voteze intr-o zona cu care nu au nici o legatura, dat fiind ca acest lucru incalca principiul potrivit caruia parlamentarii reprezinta un anumit grup de alegatori.
Mai serios, sistemul faciliteaza mult votarea multipla. Se voteaza pe baza cartilor de identitate si nu exista o carte de alegator separata. O data ce alegatorul a votat, pe cartea sa de identitate din plastic se lipeste un timbru asemanator cu o marca postala. Acest timbru este foarte usor de dezlipit, astfel incit acest mijloc de control aproape nu mai are nici o valoare. O data ce timbrele au fost indepartate, alegatorul poate merge intr-o alta regiune de votare unde sa voteze a doua oara, repetind acest proces ad infinitum. Ziaristii au dovedit cit este de usor acest lucru, la referendumul asupra Constitutiei, din octombrie 2003. Acest tip de frauda este mult mai simplu decit in anii 90, din cauza introducerii cartilor de identitate computerizate din plastic. Vechile acte de identitate erau ca niste carticele si pe acestea se aplica o stampila cu cerneala pe una dintre pagini (la fel ca o viza pe un pasaport) dupa votare, care nu putea fi stearsa si astfel era un mijloc de verificare mult mai sigur decit un timbru lipit.
In urma cu citiva ani, guvernul a introdus carti de alegator separate. Acestea contineau spatii pentru lipirea timbrelor la fiecare scrutin si erau facute din carton, astfel incit era mai dificil sa dezlipesti timbrul. Se pare ca aceste carti au fost introduse la cererea UE si au avut costuri considerabile. Recent totusi, guvernul a abandonat acest sistem, iar acum votarea se desfasoara exclusiv pe baza cartilor de identitate. Guvernul trebuie sa-si justifice aceasta decizie, care creste posibilitatea de frauda.