Liderul PNG s-a instalat lejer pe locul trei la capitolul incredere in persoane publice/politicieni (34%), dupa Traian Basescu (55%) si Stolojan (36%), dar inaintea lui Calin Popescu Tariceanu (29%), Mircea Geoana (26%), Emil Boc (26%), Corneliu Vadim Tudor (17%). Politicienii in care electoratul are cea mai putina incredere sunt Radu Berceanu, cu un procent de 70% deloc si putina incredere fata de numai 15% multa si foarte multa, Corneliu Vadim Tudor cu un raport de 79% / 17% si Mircea Geoana cu un raport de 72% / 26%. Cele mai necunoscute personalitati sunt comisarul european din partea Romaniei, Leonard Orban, ministrul Vasile Blaga, platformistul Valeriu Stoica si presedintele Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu.

Calitatile cele mai apreciate de publicul romanesc la un politician sunt in primul rand responsabilitatea, apoi onestitatea, si pe locul trei fermitatea.

Romanii vor politicieni noi care sa ne reprezinte in Europa

Intentia de vot in privinta partidelor politice confirma acelasi trend de inlocuire a PRM si a lui Vadim cu PNG si Gigi Becali. Cu toate ca cele doua partide sunt la egalitate cu 9%, atat la alegerile pentru parlamentul din Romania, cat si la cele pentru Europa, totusi Gigi Becali reprezinta un potential politic mult mai mare pentru PNG depasindu-si partidul cu 25% fata de numai 8% in cazul Vadim - PRM. Alianta ramane lider cu 49%, PSD 21%, PNG 9%, PRM 9%, UDMR 6%, PNTCD, PC si PIN 1%

In cadrul Aliantei, PD conduce cu 53% in fata liberalilor, care au 40%. Cea mai mare diferenta intre cele doua partide este in comune, sate si orase sub 50.000 de locuitori cu un raport de 56 la 32, in timp ce in orasele cu peste 200.000 de locuitori PNL(44%) se apropie sensibil de PD (48%). in tara raportul cel mai echilibrat este in Moldova: PD 47%, PNL 43%.

In privinta alegerilor pentru Parlamentul european 49% dintre respondenti considera ca cele doua partide ar trebui sa mearga separat, 41% cred ca ar fi oportune liste comune, 10% nu stiu.

Majoritatea romanilor doresc politicieni noi care sa ne reprezinte in Europa, 57% fata de 29% care opteaza pentru politicienii din actualul Parlament romanesc. La acelasi capitol 60% dintre cei chestionati sunt de parere ca partidele ar trebui sa-si pastreze afilierea internationala.

Majoritatea romanilor nu este interesata de politica 52% fata de 48% care e preocupata de acest subiect. Cel mai interesat de politica este electoratul PRM 67% si PSD 56%, cel mai dezinteresat fiind cel al UDMR cu numai 39%.

Citeste si:

Neincredere in platforma Stolojan - Stoica

Un capitol aparte al sondajului este rezervat platformei Stoica- Stolojan. Electoratul roman manifesta o vadita neincredere in initiativa disidentilor liberali: 47% deloc - putina fata de 18% multa si foarte multa. in plus, Theodor Stolojan nu sta deloc bine la capitolul incredere cu un procent de 36% fata de 56% deloc si putina. Valeriu Stoica este al patrulea in topul politicienilor necunoscuti, 10% dintre cei chestionati afirmand ca nu au auzit de el.

Referitor la motivele care au dus la aparitia platformei liberale clasamentul facut de electorat aduce pe primul loc criticarea premierului Calin Popescu Tariceanu - 32%, apoi preluarea conducerii PNL - 28%, pe locul trei fiind subordonarea partidului fata de Traian Basescu - 25%.

Posibilitatea impacarii intre Tariceanu si Stolojan nu are un raspuns clar: 31% considera ca cei doi ar trebui sa faca echipa, un procent identic fiind de parere insa ca acest lucru nu ar trebui sa se intample, in timp ce 38% nu se pronunta. Electoratul isi manifesta constant preferinta pentru Alianta D.A PNL-PD, o alta varianta in care democratii sa se alieze cu un eventual partid facut de Theodor Stolojan impreuna cu ceilalti platformisti nu ar fi votata decat de 23% dintre respondenti.

O concluzie a sondajului ar putea fi aceea ca presa acorda prea mult spatiu mediatizarii demersului disidentilor liberali.

Cat priveste Alianta D.A si relatiile dintre cele doua partide componente, sondajul arata ca liberalii si democratii ar trebui sa ramana partide distincte si sa faca numai aliante (48%), fata de 27% care cred ca cele doua formatiuni politice ar trebui sa fuzioneze, 25% fiind cei care nu se pronunta.

Sondajul a fost realizat in perioada 14-19 noiembrie 2006, pe un esantion reprezentativ de 1.110 persoane de peste 18 ani din 71 de localitati din toate judetele tarii. Marja de eroare este de plus minus 3%.