"Eu am cerut Curtii sa duca mai departe un rationament dintr-o decizie a sa din 1999, cind a mai fost atacat un alineat din articolul care a facut acum obiectul sesizarii, dar atunci Parlamentul nu a modificat textul in sensul cerut, ci pur si simplu l-a eliminat", explica Avocatul Poporului, Ioan Muraru. El a atacat pe 28 iunie la Curtea Constitutionala articolul din Legea referendumului care limita la opt situatii temele de referendum. Muraru a explicat ca in decizia Curtii din 1999 s-a precizat ca seful statului este cel ce stabileste care sint domeniile de interes national ce pot fi supuse referendumului, iar "acest aspect nu se regasea acum in lege".

Actualitatea subiectului

Din acest punct de vedere, demersul lui Muraru pare justificat. Dar actiunea sa a fost privita cu suspiciune de catre unii comentatori in privinta momentului ales pentru depunerea sesizarii. De ce n-a facut-o pe parcursul anilor 2004 sau 2005, cind articolul respectiv avea acelasi continut, e o intrebare care s-a pus frecvent. "Am ales acum momentul atacarii la Curte pentru ca in aceasta perioada a fost multa agitatie in jurul acestui subiect si practic s-a revenit la problema din 1999", sustine Muraru, adaugind ca "in 2004 sau 2005, Legea referendumului nu era o problema de actualitate in viata de stat".

Citeste si:

Fara presiuni politice

Muraru este la al doilea mandat de presedinte al Avocatului Poporului, el fiind propus de PSD. Initial, conform algoritmului politic, postul revenea PD, dar democratii au facut un troc cu PSD, cedind Avocatul Poporului pentru un loc in CNA. La vremea respectiva (5 mai a.c.), foarte multe voci au opinat ca PD a dat lovitura, considerind ca institutia Avocatului Poporului nu este una de mare interes. Realitatea demonstreaza insa altceva.