Executivul a decis ieri preluarea de catre Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a tuturor creantelor fiscale detinute de Ministerul Finantelor Publice la societatile onestene RAFO si CAROM. Cum stergeri de datorii au mai fost, la prima vedere nu mai pare nimic anormal. Poate fi demonstrat insa, cu date si declaratii, ca trecerea in ograda statului a datoriilor de peste 16.000 miliarde de lei - adica mai bine de 500 milioane de dolari - acumulate de cele doua societati pana la 31 octombrie 2004 s-a facut intr-un mod premeditat, societatile fiind lasate intentionat sa acumuleze datorii la buget.

Preluarea datoriilor RAFO si CAROM vine intr-un moment extrem de "potrivit" - cu mai putin de doua saptamani inainte de alegerile generale - si ascunde un adevarat serial de inginerii financiare, ai caror protagonisti au fost, rand pe rand, Razvan Temesan - fost consultant financiar al rafinariei, Corneliu Iacubov - primul cumparator, Ovidiu Tender - ex-actionar majoritar la CAROM si fratii Iancu, care controleaza in acest moment cele doua companii onestene, prin firma Balkan Petroleum Ltd.

Desi Memorandumul incheiat cu Fondul Monetar International, dar si alte angajamente internationale ale Romaniei, recomandau expres falimentul rafinariei onestene, reprezentantii Guvernului Nastase au preferat ca, cu mai putin de doua saptamani inainte de alegerile generale, sa curete de datorii atat RAFO, cat si producatorul de cauciuc sintetic CAROM si sa le pregateasca, astfel, pentru o noua "privatizare de succes". Succesiunea faptelor nu-i mai uimeste decat pe cei neavizati, "aranjamentele" care au loc in aceste zile fiind premeditate de ani buni.

Spolierea celor doua companii si teapa de mii de miliarde data statului au fost premeditate inca din 2001, in momentul in care, in faza finala a privatizarii RAFO s-a calificat consortiul Imperial Oil - Canyon Servicos Portugalia, controlat de Corneliu Iacubov. La acea data, Razvan Temesan, consultant financiar al RAFO SA, sustinea, intr-o conversatie inregistrata cu un partener de afaceri, ca RAFO este "interesanta" pentru un eventual cumparator numai pentru stocurile de produse petroliere pe care le detine. Acestea urmau sa fie vandute, datoriile catre stat uitate si apoi sterse, iar rafinaria intoarsa inapoi in proprietatea statului "vlaguita" si fara ca investitiile prevazute in contractul de privatizare sa fie vreodata onorate.

Referindu-se la investitiile pe care cumparatorul rafinariei ar fi trebuit sa le faca numai pentru a ajunge sa exporte benzina, Temesan dadea glas unui plan diabolic, caruia membrii actualului guvern i-au pus ieri punctul final.

"Pai, cu 100 de milioane, noi facem una noua (n.r. - o rafinarie). Punem dinamita sub asta, ne mutam mai aproape de conducte si de porturi si facem una noua cu 100 de milioane. N-avem nevoie de ea (n.r. - de RAFO). Iar ca sa putem face treaba asta, RAFO trebuie ca cel putin doi ani sa fie lacrima. (...) RAFO are un trecut greu, incarcat rau, pe aia neplatiti, pe aia neplatiti, datorii la stat cat cuprinde, popriri, cumparari de componente, facut smecherii cu ele, ca smecheria nu a functionat, a functionat partial. Trecutul asta, din punctul meu de vedere, trebuie sters. Si ati vazut lectia pe care o vorbesc peste tot: domīle, curati ca lacrima, nu..." - spunea la acea data Temesan.

Lucrurile s-au petrecut exact cum a proorocit groparul Bancorex.

Prin ultima stergere de datorii pe care guvernul a aplicat-o ieri rafinariei onestene, dar si societatii CAROM, se vede clar scopul initial al privatizarilor facute in cazul acestor companii: imbogatirea catorva apropiati ai PSD si spolierea bugetului de stat. Acumularea de datorii uriase de catre cele doua societati a fost semnalata de cotidianul "Curentul" chiar in 2002 reprezentantilor Fondului Monetar International la Bucuresti, dar si altor organisme financiare internationale. La acea data, RAFO avea doar cateva sute de miliarde de lei datorie la bugetul de stat.

Avalansa de esalonari si scutiri la plata datoriilor

Preluarea de catre AVAS a celor 8.082 miliarde de lei, reprezentand datoriile bugetare inregistrate de RAFO la 31 octombrie 2004, nu reprezinta decat bomboana de pe tort. De-a lungul anilor, rafinaria a beneficiat de multiple esalonari si scutiri la plata. In 1999, se acorda esalonare pe cinci ani, cu sase luni de gratie pentru plata sumei de 600 miliarde de lei si scutirea la plata majorarilor de intarziere de 450 miliarde de lei. Rafinaria nu a fost repornita, iar esalonarea a fost pierduta. In 2001, se esaloneaza plata a 2.314 miliarde de lei si se face conversia in actiuni a unei datorii de 1.100 miliarde de lei.

Citeste si:

Si CAROM a beneficiat de facilitati la data privatizarii, Ovidiu Tender intrand in posesia a 51% din actiunile unei companii la care statul a "sters" 1.679 miliarde de lei - datorii bugetare si alte 619 miliarde de lei - penalizari. In 2002, se esaloneaza pe 60 de luni plata unei sume de 52 miliarde de lei, reprezentand obligatii bugetare restante. Pana la momentul 31 octombrie 2004, "gratie" managementului performant al companiei si generozitatii statului, reuseste sa acumuleze datorii la bugetul de stat de aproape 8.000 miliarde de lei.

In incercarea disperata de a explica de ce s-a recurs la preluarea creantelor de catre AVAS, presedintele institutiei, Mircea Ursache, a incercat o paralela nereusita cu situatia creantelor Petromidia, fara a convinge auditoriul de existenta vreunei similitudini intre parcursurile celor doua companii.

"Aceasta comparatie vine sa arate ca guvernul trateaza orice agent economic cu aceeasi unitate de masura", si-a explicat Ursache sfortarile, uitand ca micile firme impovarate de taxe si impozite nu prea au parte de generozitatea acestui guvern, organismele fiscale refuzandu-le orice reesalonare si, implicit, orice posibilitate de a supravietui.

Seful AVAS mai scapa o declaratie memorabila: "In ultimii ani, AVAS a preluat cam tot ce se putea prelua pe piata romaneasca" (asa ca nu mai contau niste creante, acolo, de vreo 500 milioane de dolari - n.n.).

In decizia luata, guvernul scoate la inaintare interesul social: faptul ca peste 4.200 de oameni vor avea unde sa munceasca. Acestia pot insemna si cateva mii considerabile de voturi.

Ursache spune ca FMI si-a dat acordul

O pozitie oarecum surprinzatoare a abordat seful AVAS cand a fost intrebat daca isi va da acordul pentru punerea in practica a planului de reorganizare a RAFO. Conform acestui plan, asupra caruia Tribunalul Bacau se va pronunta pe 24 noiembrie, RAFO ar trebui sa fuzioneze cu CAROM, iar statul ar urma sa redevina actionar majoritar cu un procent de 62% din cele doua companii.

"Decizia asupra reorganizarii o va avea tribunalul si adunarea creditorilor, la care ne vom inscrie si noi. Este posibil ca statul sa redevina actionar majoritar", a scaldat-o Ursache.

Viitorul celor doua companii suna bine, in viziunea sefului AVAS: "Putem vinde actiunile". Ursache a precizat insa ca nu este de acord cu planul in varianta actuala, care prevede conversia datoriilor la valoarea nominala a actiunilor de 25.000 lei. El nu a exclus posibilitatea ca datoriile preluate sa fie transformate in actiuni, dar numai la valoarea de piata a acestora.

In ce priveste Memorandumul semnat cu FMI, care prevedea intrarea RAFO in faliment, Ursache a declarat ca organismul international si-a dat acordul pentru "mutarea" facuta ieri si ca memorandumul va fi modificat. Surprinzator sau nu, de la reprezentanta romaneasca ni s-a spus ieri ca Graeme Justice, reprezentantul rezident al FMI in Romania, nu poate fi contactat cel putin pentru inca doua saptamani.