Cei mai multi se pronunta pentru interzicerea, timp de 5 ani, a accesului la functiile de decizie publica pentru cei care au condus regimul comunist.
Propunerile vor ajunge la comisia juridica si la cea pentru drepturile omului din Camera Deputatilor, unde saptamana viitoare ar trebui sa inceapa dezbaterea proiectului de lege.

Legea, care a fost adoptata de Senat, introduce o serie mai larga de categorii carora li se interzice accesul la demnitati publice, ajungandu-se pana la fostii membri ai Comitetului Central al UTC si chiar redactorii sefi ai ziarelor comuniste de dinainte de 1989.

Societatea civila doreste o interdictie pe cinci ani
Initiatorii dezbaterii - Societatea Timisoara, Asociatia Pro Democratia, Societatea Jurnalistilor Profesionisti si Academia de Advocacy - au facut selectia celor 39 de interventii facute la dezbaterea din 25 mai de la Camera Deputatilor.


Unul din membrii comisiei de experti care a facut selectia, Codru Vrabie, de la Institutul Roman de Training, spune ca din dezbateri a reiesit dorinta majoritatii celor care au luat cuvantul de a interzice accesul pentru 5 ani la functiile de decizie publica pentru cei care au condus regimul comunist.

Codru Vrabie adauga ca in urma dezbaterilor a mai aparut o idee, anume de a restrange posibilitatea exponentilor regimului comunist de a putea detine pozitii cheie in mass-media si invatamantul superior, si ca lustratia ar trebui sa aiba ca efect eliminarea din viata publica a acelor persoane care reprezinta un pericol pentru democratie.

Citeste si:

Curatarea morala a vietii publice
"In ciuda faptului ca nimeni nu a venit cu un criteriu special prin care sa demonstreze cum o persoana anume ar putea sa reprezinte un pericol pentru democratie, s-a considerat ca fostii reprezentanti ai regimului comunist nu ar trebui sa poata sa detina functii de conducere in invatamantul superior sau in mass-media, pentru ca astfel ei ar perpetua valori ale regimului totalitar, in conditiile in care ce ne dorim e sa formulam opinii in spiritul regimului democratic", spune Codru Vrabie.

Din dezbateri a mai reiesit si ca legea lustratiei ar trebui sa evite eventuale condamnari la CEDO pentru incalcarea drepturilor omului, asa cum s-a intamplat - de exemplu - in Lituania, unde doi fosti ofiteri KGB au castigat procese intentate pe motiv ca li s-a interzis sa candideze pentru posturi publice.

Printre cei care au luat cuvantul au fost Gabriel Andreescu, de la Comitetul Helsinki, Christian Mititelu, de la Alianta Civica, Alina Mungiu Pippidi, de la Societatea Academica Romana, Lucia Hossu Longin, de la TVR, dar si Petre Naidin, fost deputat PDSR, singurul care s-a declarat impotriva legii lustratiei.