Votul uninominal incaiera politicienii

E o teza pe care e bine sa o aprobi, pentru ca se bucura, conform sondajelor, de un larg sprijin in electorat. Cu doua exceptii, PRM si UDMR, principalele partidele au introdus, atunci cind se aflau in opozitie, astfel de proiecte de lege, dar le-au uitat repede in momentul in care au ajuns la putere. Pentru prima data, proiectul unui nou cod electoral, care include trecerea la votul uninominal, pare sa aiba sanse reale de a fi votat in Parlament. Saptamina trecuta, parlamentarii au constituit o comisie pentru adoptarea noii legi. In fruntea ei a fost numit liberalul Mihai Voicu, ceea ce a generat deja primul subiect de polemica.

PRIMA ZI, PRIMA CONTESTATIE
"L-am intrebat si pe Emil Boc ce-i cu Voicu. Nu stia nici el. Mi-a spus ca ne-am pomenit cu el, asa...". Democratul Radu Berceanu a fost primul contestatar al numirii lui Voicu. Decizia s-a luat intr-o sedinta a Birourilor Permanente ale Camerei Deputatilor si Senatului, dar Berceanu ar fi vrut sa existe consultari prealabile pe aceasta tema in coalitie. El ii reproseaza lui Voicu lipsa experientei parlamentare si estimeaza ca acesta va fi o prada usoara pentru versatii reprezentanti ai PSD, care isi vor impune punctul de vedere.

Acuzatiile au fost respinse vehement de liberali, prin vocea lui Bogdan Olteanu, care a afirmat ca democratii nu se pot obisnui cu faptul ca ponderea lor in Parlament e mai mica decit cea a PNL-ului, in timp ce Mihai Voicu l-a asigurat pe Berceanu ca este calificat pentru aceasta functie. Nu doar asupra persoanei care va conduce comisia persista dezacordul, ci si asupra variantei finale a Codului electoral. Miza principala este modul de alegere al deputatilor si senatorilor, dar si al europarlamentarilor si al consilierilor judeteni si locali. Proiectul propune, de asemenea, o noua modalitate de desemnare a membrilor Autoritatii Electorale, si instituie, in premiera, o taxa de participare in alegeri.

AVANTAJE SI RISCURI Partizanii declarati ai votului uninominal sint PNL, PD, PSD si Partidul Conservator, ceea ce ar trebui sa asigure proiectului o majoritate confortabila. Principalele argumente in favoarea votului uninominal, sustinut de o larga majoritate a societatii civile, sint dreptul electoratului de a decide in cunostinta de cauza, legitimarea si responsabilizarea parlamentarului. Scrutinul pe lista nu ofera alegatorului posibilitatea de a-si trimite in Parlament propriul candidat. Adesea, numele care figureaza pe listele de partid sint necunoscute publicului larg.

De asemenea, acest tip de vot obliga electoratul care doreste sa aleaga un anumit partid sau un anumit candidat sa voteze si candidati, aflati pe aceeasi lista, pe care nu ar dori sa-i trimita in Parlament. Legitimitatea parlamentarului ales in acest sistem este discutabila, iar raportul direct dintre el si alegator lipseste. Sondajele arata ca foarte multi cetateni, care au participat la vot, nu stiu cine sint parlamentarii alesi in circumscriptia din care fac parte. In plus, sistemul obliga parlamentarul la un anumit tip de comportament. Pentru a fi reales, decisiva nu este activitatea in circumscriptie si sprijinul electoratului din zona, ci decizia liderilor centrali si locali de a te plasa pe un loc eligibil. In lipsa unei relatii bune cu seful de partid sau de filiala, activitatea propriu-zisa de parlamentar nu inseamna nimic.

PRM si UDMR, care se opun deschis noului cod electoral, cred insa ca riscurile pe care le presupune introducerea votului uninominal sint mai mari decit potentialele avantaje. Exista, in toate partidele, parlamentari care le impartasesc temerile. Fostul presedinte Ion Iliescu a lansat, la sfirsitul saptaminii trecute, un avertisment adeptilor votului uninominal: "Se poate crea o adevarata becaliada. Vor intra in parlament oameni fara studii, fara specializari, fara nici un pic de cunostinte in domeniu", a spus Iliescu. Ideea ca parlamentul va fi populat de personaje pitoresti, de la fotbalisti la cintareti de manele, nu e sprijinita de rezultatele alegerilor uninominale pentru primari unde, intr-o proportie covirsitoare, marile partide si-au impus candidatii.

Totusi, riscul ca resursele financiare care permit o mai mare vizibilitate a campaniei sa devina decisive, ca si posibilitatea ca diversi eroi locali sa acceada in Parlament nu poate fi neglijat, iar pulverizarea votului si slabirea in acest mod a partidelor ar face din Romånia o tara dificil de guvernat. Cel mai mare risc al votului uninominal este insa discrepanta pe care o poate genera intre voturile primite de un partid si reprezentarea lui in Parlament. In varianta unui vot uninominal pur, de tipul celui practicat in alegerea primarilor, exista posibilitatea ca un partid ai carui candidati se claseaza pe locul al doilea in toate circumscriptiile electorale (obtinind peste tot 30- 40% din voturi) sa nu fie reprezentat in Parlament. In schimb, un partid care ia 1% in majoritatea circumscriptiilor, dar cistiga intr-un singur loc, devine partid parlamentar.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe