Pentru Romania, ca tara NATO, cu forte armate aflate pe mai multe teatre de operatiuni in lumea araba, si nu numai, cu angajamente ferme si publice in lupta antiterorista, amenintarea este la fel de prezenta ca si pentru SUA sau tarile UE. Rapirea si eliberarea celor trei jurnalisti romani in Irak, la inceputul anului, a fost doar un episod din lupta permanenta pe care serviciile secrete o duc, in majoritatea timpului, departe de public.

Tipologia diferita a inamicului impreuna cu permanentele mutatii politice si economice care au loc la nivel mondial au creat nevoia de servicii secrete mult mai flexibile, mai adaptabile. Despre nevoia de reforma a serviciilor secrete, dar si a modului de supraveghere a activitatii serviciilor secrete, am discutat cu Romeo Raicu, presedintele Comisiei comune a Senatului si Camerei Deputatilor pentru supravegherea activitatii Serviciului de Informatii Externe.

Atentatele din 11 septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii au modificat fundamental conceptele de securitate si siguranta nationala pentru foarte multe state ale lumii. Provocarile lansate de ofensiva terorismului, in special al celui fundamentalist islamic, au prins, nu de putine ori, serviciile secrete cu garda jos.

Romania are nevoie de schimbari majore in ceea ce priveste serviciile secrete, daca doreste sa tina pasul cu noile provocari aparute in lume, cu lantul de amenintari asimetrice aparute in urma evenimentelor din 11 septembrie 2001 si a celor care au urmat, considera presedintele Comisiei comune a Senatului si Camerei Deputatilor pentru supravegherea Serviciului de Informatii Externe, deputatul democrat Romeo Raicu. Totodata, calitatea Romaniei de membru NATO si, in curand, cea de membru UE impun noi standarde in materie de operabilitate si interoperabilitate cu serviciile partenere, in materie de eficienta si relationare cu factorul politic, decizional, spune el.

O delegatie compusa din mai multi membri ai Comisiei SIE a intreprins mai multe vizite in Statele Unite ale Americii si in Italia (care vor fi urmate si de altele, in alte tari europene), in cadrul carora au avut intalniri cu omologii lor parlamentari.

Scopul principal a fost schimbul de experienta in ceea ce priveste activitatea de control asupra serviciilor de informatii. Au descoperit o pregnanta deosebire intre americani si aliatii lor europeni in ceea ce priveste acest domeniu. Daca in SUA controlul este, practic, total, in statele europene lucrurile stau destul de asemanator cu situatia din Romania - serviciile secrete, din motive care tin de legislatie sau de practica, se bucura de foarte multa libertate de miscare, fiind controlate foarte putin.

In State, sefii comisiilor de control din Senat si Camera Reprezentantilor, impreuna cu cei doi echivalenti ai lor din randul opozitiei au acces aproape nelimitat la documentele si operatiunile serviciilor secrete, cel putin teoretic. De asemenea, colaboreaza indeaproape cu comisiile care se ocupa de bugetarea serviciilor secrete, avand astfel acces si la informatiile privind finantarea operatiunilor acestor servicii.

Spre deosebire de americani, europenii au acces mult mai limitat la ceea ce inseamna operatiunile serviciilor speciale, izbindu-se, de obicei, de faptul ca oficialii din serviciile secrete invoca necesitatea pastrarii confidentialitatii informatiilor. In general, comisiile de control din legislativele europene au un rol redus in ceea ce priveste monitorizarea activitatii efective a serviciilor, desi exista o tendinta generala de a schimba acest lucru.

Mai multa putere la comisie

Romeo Raicu ne-a declarat ca, in opinia sa, rolul comisiei pe care o conduce ar trebui sa fie unul mult mai activ, in ceea ce priveste optimizarea procesului de diseminare a informatiilor, de la serviciile de informatii la beneficiari. "Comisiile parlamentare de control trebuie sa se implice in monitorizarea ciclului informativ, cu respectarea reglementarilor in vigoare cu privire la protectia informatiilor clasificate, astfel incat, pe de o parte, sa se evite procesul de politizare a activitatii serviciilor de informatii, iar pe de alta parte, sa se asigure echilibrul necesar intre respectarea drepturilor cetatenesti si restrangerea acestora in contextul cresterii amenintarilor la adresa securitatii nationale", a spus Raicu.

Citeste si:

Politizarea activitatii serviciilor de informatii nu se rezuma, spune Romeo Raicu, la folosirea acestora de catre politicieni in modalitati neconforme cu legea. Politizarea produsului informativ poate aparea si atunci cand serviciile de specialitate vor incepe sa livreze doar acele informatii pe care factorul de decizie politica vrea sa le auda sau cand, in sens invers, politicul sugereaza sau chiar exercita presiuni in scopul de a obtine numai anumite concluzii din munca de culegere a informatiilor.

"Consider ca aici rolul comisiei noastre poate fi de monitorizare a oricaror tendinte ce vizeaza aceste aspecte, insa trebuie sa recunoastem ca au existat situatii, in anii precedenti, cand activitatea serviciilor de informatii a fost directionata in scopul obtinerii unor avantaje politice sau personale", a declarat seful Comisiei SIE.

Reforma la SIE

Serviciul de Informatii Externe a fost nevoit sa-si asume o serie de responsabilitati noi, in ultimii ani, in contextul schimbarilor majore pe plan international. In urma mai multor analize, ne-a declarat Romeo Raicu, in urma cu trei ani s-a declansat un proces de reforma in serviciu, vizand atat recrutarea si formarea personalului, cat si structura organizatorica.

Avand insa in vedere diversificarea problemelor cu care se confrunta Romania, din punctul de vedere al securitatii, reforma SIE va trebui sa continue, astfel incat serviciul sa poata tine pasul cu ceea ce se asteapta de la el. Pentru aceasta, ne-a spus seful Comisiei SIE, se lucreaza intens la pachetul de legi privitoare la statutul personalului SIE si la demilitarizarea serviciului.

Pachetul de legi va contine si prevederi, in conformitate cu practica internationala in domeniu, privind clasificarea informatiilor legate de identitatea, calitatea si activitatea cadrelor SIE, inclusiv a persoanelor care lucreaza sub acoperire si a surselor. O alta prioritate va fi intarirea prerogativelor SIE in ceea ce priveste culegerea informatiilor, din exterior, necesare pentru protejarea sigurantei nationale si a intereselor Romaniei. Pachetul de legi va fi armonizat cu noile reglementari, care au aparut in urma infiintarii Comunitatii Nationale de Informatii (CNI) si cu cele care vor aparea dupa elaborarea noii strategii de securitate a tarii, ce se afla in lucru.

Cine se teme de CNI?

Romeo Raicu considera ca infiintarea CNI a fost o masura extrem de buna, pentru ca permite planificarea si coordonarea unitara a activitatii serviciilor de informatii, optimizarea procesului de diseminare a produsului informativ si eliminarea redundantelor si suprapunerilor, rezultand inclusiv o mult mai buna utilizare a resurselor.

Faptul ca CNI este in subordinea CSAT este vazut de Raicu drept varianta optima. "A aparut prostia aia ca se concentreaza conducerea serviciilor in mana presedintelui tarii. Nici vorba de asa ceva. CNI este sub coordonarea CSAT, in care intra presedintele, premierul si o serie de ministri, deci nu exista o persoana care sa concentreze puterea. Exista insa oameni care trebuie sa agite apele, cu orice prilej", a spus Raicu.