Daca Alianta s-ar rupe si ar avea loc anticipate, PSD si PD s-ar bate pentru guvernare, iar PNL ar fi partidul care ar inclina balanta. Asa arata ultimul barometru al Fundatiei pentru o Societate Deschisa.

Ruperea Aliantei ar plasa PSD din nou pe primul loc in optiunile electoratului, dar nu atit de sus incit sa poata face singur guvernul, arata sondajul efectuat de Gallup Romania in perioada 22 octombrie - 4 noiembrie. Daca duminica viitoare ar avea loc alegeri, iar PNL si PD ar candida separat, PSD ar obtine 33% din voturi, urmat de PD, cu 29%. Liberalii s-ar clasa pe locul trei, cu 16% din optiunile electoratului, PRM ar obtine 13%, UDMR - 5% iar PC - 1%. Aceasta formula plaseaza PNL in rolul de "solutie imorala" sau, mai elegant spus, de partid-balanta care sa decida cine ajunge la guvernare.

Suparati pe Alianta

Cit despre electoratul Aliantei, acesta s-ar imparti: 50% catre PD si 24% catre PNL. 2% refuza sa mai voteze in aceasta situatie, 9% nu stiu ce vor face, iar 15% au refuzat sa raspunda. In conditii normale, cu Alianta in functiune, optiunile electoratului s-au indreptat catre Alianta - 32%, in timp ce 11% au nominalizat spontan PD, 8% PNL, 30% PSD si 12% PRM. Cei care au declarat initial ca voteaza cu PD ar vota cu Alianta in proportie de 45%, iar votantii PNL in proportie de 33%. Dupa redistribuirea voturilor, sociologii au ajuns la concluzia ca Alianta are un nucleu dur plasat la 42% si potential de a creste cu inca 10%.

Sociologul Dumitru Sandu i-a calificat pe cei 10% drept "electoratul nedecis pentru Alianta, dar care simpatizeaza cu unul dintre partide". "Este un segment social nemultumit de ceea ce se intimpla in cadrul Aliantei. Sint mai educati, mai tineri si cu mai mare concentrare in zona urbana decit nucleul dur al D.A." Coordonatorul proiectului, Ovidiu Voicu, a subliniat ca numarul celor care, intrebati cu cine voteaza, nominalizeaza PNL sau PD si nu Alianta a crescut fata de luna mai, "efect probabil si al certurilor".

Basescu, presedinte din prima

Traian Basescu ar iesi presedinte din primul tur, fiind votat de 53% din electorat. El inregistreaza totusi o scadere cu 12% fata de luna mai. Urmatorul candidat, la mare distanta, este Adrian Nastase, cu 15%, urmat de Vadim Tudor cu 11%. Geoana este pe locul patru, cu un umilitor 7%.

Interesant este ca, rugati sa spuna spontan cu cine ar vota - fara sa li se dea o lista - subiectii nu s-au gindit la Calin Popescu Tariceanu drept un posibil presedinte al Romaniei. Basescu conduce detasat si la incredere, cu 50%, iar institutia prezidentiala este creditata cu 51%. In schimb, guvernul se afla pe ultimele locuri, cu o cota de neincredere de 70%, alaturi de Parlament si de partide.

Citeste si:

Esec guvernamental

Nemultumirea se explica si prin evaluarea performantei guvernului. Romanii sint nemultumiti in proportie de 79% de activitatea Executivului in privinta Sanatatii, a locurilor de munca si a imbunatatirii nivelului de trai.

Cit despre coruptie, 51% sint de parere ca a ramas la fel si 22% cred chiar ca a crescut. Principalele merite in lupta anticoruptie le au mass-media (52%) si presedintele (47%). Activitatea guvernului in acest domeniu a fost socotita ca multumitoare de numai 25% dintre subiecti. Codasii in combaterea coruptiei sint si institutiile abilitate, adica Justitia (de care 76% sint nemultumiti) si Politia (76%).

Sfirsitul tranzitiei

Barometrul consemneaza totodata stabilizarea opiniilor privind felul in care merg lucrurile. De un an si jumatate, procentul celor care considera ca directia este buna si cel al celor care considera ca aceasta este gresita s-au stabilizat si sint la cote relativ egale, nici unul nedepasind 50%. O alta tendinta a acestui interval este stabilizarea la 24% a unei categorii de populatie care considera ca are o viata mai buna decit cu un an in urma, maxim nemaiatins in sondajele de dinainte. Si numarul celor care considera ca o vor duce mai bine la anul se plaseaza, din mai 2004, in jur de 34-35%. Optimismul poate fi pus pe seama efectelor cresterii economice constante din 2000 incoace, care incep sa se faca simtite, marcind sfirsitul perioadei de tranzitie.

Ca perceptie personala, 32% se descriu ca apartinind clasei de mijloc. De asemenea, 26% se declara ca fiind de dreapta si numai 12% se considera oameni de stinga. Ca o reflectare a acestui fapt, o buna parte dintre perceptiile romanilor au suferit mutatii. Viziunea egalitarista nu mai este majoritara. 49% considera ca libertatea, vazuta ca "dreptul de a te afirma fara restrictii", este mai importanta decit egalitatea sociala.

Numai 41% sint de parere ca e mai important ca diferentele dintre clasele sociale sa nu fie prea mari. 49% se pronunta pentru incurajarea proprietatii private si numai 34% pledeaza pentru extinderea proprietatii de stat. 69% considera competitia un lucru bun. Daca, pina acum, subiectii afirmau ca prefera un loc de munca prost platit, dar sigur, unuia mai bine platit, dar mai putin stabil, si acest lucru s-a schimbat. Daca ar fi sa caute un loc de munca, 51% s-ar uita mai intii la salariu, optind pentru un post in care sa nu aiba grija banilor. Numai 33% ar pune ca prima conditie un serviciu sigur, fara risc.