Diplomatia romana face pasi importanti in restabilirea relatiilor cu Rusia. Aflate mult timp sub un con de umbra, o data cu recenta vizita la Moscova a ministrului roman de Externe, Mihai Razvan Ungureanu, relatiile au intrat intr-o noua faza. Gesturile de bunavointa ale autoritatilor ruse vizeaza mai multe planuri, cu o deschidere care era de neconceput pana nu demult.

Intre intalnirile avute la Moscova, de o deosebita importanta este intrevederea dintre ministrul roman de Externe si Patriarhul Aleksei al II-lea, nu doar un ierarh recunoscut, ci si un om politic de marca. "Dialogul a fost foarte cald si foarte direct, care ne indeamna sa credem ca putem contribui (...) la imbunatatirea dialogului dintre cele doua biserici, romana si rusa. Sunt cateva teme care trebuie dezbatute, despre care se vorbeste mai putin, dar care merita reflectie si discutie si analiza. Dialogul nu inseamna cedare si nu inseamna compromis. Cu Patriarhul Aleksei am discutat despre soarta romanilor care se afla la nevoie pe unele locuri de pe continent si cred ca influenta Domniei sale acolo unde nu putem noi razbate, unde politica obisnuita nu poate razbate poate sa fie de mare ajutor", a declarat Mihai Razvan Ungureanu.

Jurnalul National: Imediat dupa 1990, Romania, ca si toate fostele state comuniste, a intors spatele Rusiei, indreptandu-se spre Occident. Avand in vedere ca numai anul trecut deficitul balantei comerciale a fost de doua miliarde de lei, pasul facut in ’90 vi se pare ca a fost potrivit?
Mihai Razvan Ungureanu: La momentul respectiv, a fost o reactie generala fireasca. Referitor la caracterul oportun al acestui pas, nu trebuie uitat faptul ca statele central-europene, si am in vedere Polonia, Ungaria, Cehia, au reusit sa se reintoarca cu success pe piata ruseasca, independent de tensiunile care au marcat, in diferite momente, relatia politica. Romania, din pacate, a pierdut startul calificarii pe piata ruseasca si in primul rand pe cel pentru penetrarea pietei din Moscova, suprasaturata in prezent. Tocmai de aceea cred ca nu este deloc gresit sa abordam o linie de actiune noua pentru recuperarea pietei rusesti si substantierea relatiilor comerciale, abordand gradual si secvential relatiile economice, prin identificarea si orientarea spre piete regionale ale Federatiei Ruse, comparabile cu piata romaneasca din punct de vedere al potentialului si capacitatii.

Deschiderea Consulatului General al Romaniei la Rostov pe Don a vizat tocmai acest considerent pragmatic orientat spre facilitarea reechilibrarii balantei comerciale prin balansarea deficitului generat de importul de produse energetice cu exportul pe piata rusa a produselor de larg consum (produse ale industriei usoare - textila si de incaltaminte, ale industriei producatoare de mobila etc.).

Deschiderea consulatului la Rostov pe Don, precum si a altora reprezinta o strangere a relatiilor diplomatice, si nu numai, intre Moscova si Bucuresti?
Dupa cum am mentionat, decizia de deschidere a Consulatului General s-a bazat pe un considerent pragmatic, vizand facilitarea reechilibrarii balantei comerciale, dar a vizat si reprezentarea politica si consulara a Romaniei pe teritoriul Federatiei Ruse, in complementaritate cu reprezentarea asigurata in capitala rusa si la Sankt Petersburg. Cred ca produsele romanesti de larg consum pot gasi foarte usor cumparatori in Federatia Rusa, pe piete a caror oferta si a caror cerere le putem cunoaste, le putem prospecta si pe care le putem implicit folosi. Relatia economica dintre Romania si Federatia Rusa trebuie sa fie restaurata si nu credem ca acest lucru are nevoie de retorica sau numai de intalniri la nivelul cel mai inalt. Credem ca este nevoie de recuperare, incepand cu nivelurile cele mai joase ale raporturilor economice.

Vorbind despre relatiile economice - sunt ele multumitoare? Este marea piata rusa exploatata asa cum trebuie de Romania?
Raspunsul meu pentru ambele intrebari este un nu categoric. Relatiile economice romano-ruse sunt departe de a fi multumitoare, iar piata ruseasca este departe de a fi exploatata in mod corect de operatorii economici romani. Sa fie lipsa de inventivitate sau doar descurajarea generata de faptul ca accesul pe piata capitalei rusesti nu mai este posibil? Oricum, faptul ca nu am reusit pana in prezent sa diversificam importul nostru din Federatia Rusa - nu uitati ca circa 90% din import este reprezentat de purtatorii de energie, respectiv gazele naturale, petrolul si produsele petroliere - este un semnal in acest sens.

Revenind la deficitul balantei comerciale. Oare noi nu ii putem "tenta" pe rusi cu nimic?
Cum va spuneam, apreciez ca putem reechilibra volumul balantei comerciale prin balansarea deficitului, generat de importul de produse energetice cu exportul pe piata rusa, cu export de produse de larg consum (produse ale industriei usoare - textila si de incaltaminte, ale industriei producatoare de mobila etc.).

Exista deja o serie de proiecte si propuneri, care pot valorifica numai o parte infima a potentialului de cooperare, supuse examinarii interguvernamentale de colaborare comercial-economica si tehnico-stiintifica. In acelasi scop, intentionam deschiderea, la Moscova, a Centrului de promovare a exporturilor romanesti, structurat pe o schema de parteneriat public-privat, care sa sprijine companiile romanesti cu potential de export pe piata rusa.

TENTATII

Citeste si:

"Cred ca produsele romanesti de larg consum pot gasi foarte usor cumparatori in Federatia Rusa, pe piete a caror oferta si a caror cerere le putem cunoaste, le putem prospecta si pe care le putem implicit folosi"

AMINTIRI

"Ne revine obligatia de a valorifica nisele pietei rusesti reprezentate de regiunile din Federatia Rusa, orientare spre piete regionale ale Federatiei Ruse, compatibile cu potentialul si capacitatea pietei romanesti, unde exista inca amintirea produselor romanesti de larg consum, ale industriei usoare (mobila, incaltaminte, textile etc.)"

DEMERSURI

"Dialogul nu inseamna cedare si nu inseamna compromis. Cu Patriarhul Aleksei am discutat despre soarta romanilor care se afla la nevoie in unele locuri de pe continent si cred ca influenta Domniei sale acolo unde nu putem noi razbate, unde politica obisnuita nu poate razbate poate sa fie de mare ajutor" - Mihai Razvan Ungureanu

DOCUMENTE ASCUNSE, PANA ACUM, CU SFINTENIE

Pe langa multele probleme discutate de cei doi ministri de Externe, Mihai Razvan Ungureanu si omologul sau rus, Serghei Lavrov, dincolo de stabilirea unui program pentru viitoarele contacte, de deciziile luate in chestiuni de interes comun, la capitolul reusite ale vizitei se inscrie decizia directorului Arhivelor nationale ale Rusiei de a deschide Romaniei accesul la documente inedite.

Pentru inceput, seful diplomatiei romane a primit copia dosarului unuia dintre prizonierii de razboi romani, urmand ca, in viitor, sa fie oferita intreaga baza de date legata de acest subiect. "Vizita la arhive a fost o vizita de mare impact emotional. La sectiunea documente vechi (...) directorul mi-a prezentat documente care nu sunt nici inregistrate la noi, nu sunt cunoscute de istoricii nostri", a declarat ministrul roman de Externe.