Intr-un discurs tinut la inceputul acestei saptamani in fata ambasadorilor romani reuniti la Bucuresti, presedintele Traian Basescu a amintit de participarea romaneasca la "misiunea ONU din Irak". Ziarul "Gardianul" a sesizat inadvertenta si a remarcat ca aceasta declaratie "loveste in politica externa a Romaniei".

Intr-o nota adresata redactiei, Departamentul de Comunicare Publica al Presedintiei Romaniei precizeaza ca "trupele romane se afla in Irak pe baza unui mandat ONU si cu acceptul autoritatilor suverane irakiene". Inadvertenta consta in inversarea relatiei cauza-efect. Guvernul de la Bucuresti a trimis trupe in Irak in vara anului 2003, pentru a sprijini operatiunile de stabilizare si reconstructie, conduse de Statele Unite ale Americii, care, in acel moment, aveau controlul militar absolut asupra teritoriului irakian. Pus in fata faptului implinit, Consiliul de Securitate al ONU, si-a dat acordul formal pentru activitatea acestor forte abia in luna octombrie.

Palatul Cotroceni invoca faptul ca forta multinationala din Irak a primit mandat din partea ONU prin Rezolutia 1511 din 2003 a Consiliului de Securitate. Decizia amintita a fost adoptata pe data de 16 octombrie 2003, in vreme ce Parlamentul Romaniei a aprobat participarea militara in Irak pe data de 19 iunie. Potrivit site-ului oficial al Ministerului Apararii Nationale, contingentele Romaniei au fost dislocate in Irak intre 16 iulie si 8 august.

Dansul pe sarma

In prezent, se afla in misiune aproximativ 860 de militari, Romania situandu-se pe locul al optulea in randul tarilor care contribuie cu forte la coalitie, potrivit MApN. Povestea prezentei romanesti in conflictul din Irak a fost legata de caracteristicile politicii externe de la Bucuresti din ultimii ani: un dans pe sarma, intre interesele divergente pe plan international ale SUA, pe de o parte, si ale Frantei si Germaniei, pe de cealalta parte.

Statele Unite, aliatul strategic al Romaniei, a incercat sa impuna, la inceputul anului 2003 o rezolutie in Consiliul de Secuitate al ONU, prin care sa se autorizeze o interventie militara internationala impotriva Irakului, sub pretextul pericolului reprezentat de programul de inarmare al fostului dictator Saddam Hussein. O astfel de rezolutie a fost blocata de opozitia Frantei, Rusiei si Chinei, de asemenea membre influente ale Consiliului de Securitate. Raspunsul Washington-ului a constat in decizia de a ataca Irakul, alaturi de trupele Marii Britanii, o decizie unilaterala care a dus la punerea in discutie a relevantei pe care o mai poate avea ONU in noul context mondial.

Ofensiva a inceput pe data de 20 martie, iar presedintele american George W. Bush a anuntat finalul operatiunilor militare de amploare pe data de 1 mai. Puse in fata unei presiuni imense pe plan mondial, Statele Unite au incercat legitimarea actiunii din Irak prin cooptarea mai multor state care sa participe cu trupe la stabilizarea tarii in perioada post-razboi. Astfel, Washington-ul a anuntat formarea unei "Coalitii a celor doritori" (Coalition of the Willing), in care a inglobat 30 de state.

Citeste si:

'Ocazia de a tacea>>

Romania, ca si celelalte sase state care primisera in 2002 decizia de a fi primite in Alianta Nord-Atlantica, a simtit nevoia de a raspunde pozitiv apelului de la "Unchiul Sam", in conditiile in care SUA au fost principalul promotor al extinderii NATO. Franta si Germania, cele mai influente state din Uniunea Europeana, si-au pastrat atitudinea ostila fata de actiunile americane, fapt care, pentru o perioada a pus in pericol calendarul de aderare a Romaniei la UE.

A ramas celebra declaratia presedintelui francez Jacques Chirac, de o virulenta neobisnuita in dialogul diplomatic, la adresa Romaniei si Bulgariei: "Au pierdut o buna ocazie de a tacea". Sansa Romaniei a constat in faptul ca Uniunea Europeana nu a avut o atitudine unitara pe aceasta tema, pentru ca state ca Marea Britanie, Spania sau Italia au sprijinit politica americana. Disputa a ajuns atat de departe, incat Donald Rumsfeld, ministrul american al Apararii, a declarat ca Franta si Germania reprezinta "vechea Europa" si ca centrul de greutate al Europei se indreapta spre Est.

Din statele care au trimis trupe in coalitie condusa de SUA, o parte s-au retras, printre care Spania, Filipine, Bulgaria si Japonia. Alte state au anuntat elaborarea unui calendar al retragerii, netinand cont de indeplinirea obiectivului final - constituirea institutiilor democratice irakiene.

Diaconescu: Nu avem mandat ONU pentru interventia din Irak

Purtatorul de cuvant al PSD, Cristian Diaconescu, fost secretar de stat in cadrul Ministerului de Externe pana in 2004, ne-a declarat ca "pentru interventia militara in Irak, Romania nu a primit mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU".