Deputatul PSD Vasile Puscas, fost negociator-sef cu UE, apreciaza, referindu-se la recentele informatii conform carora Romania ar putea fi ocolita de coridorul IV european, ca ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, nu a fost la curent cu discutiile europene despre infrastructura, informeaza Mediafax. Intr-un comunicat remis ieri Puscas sustine ca la 29 martie, a trimis o interpelare scrisa ministrului Transporturilor, prin care a cerut prezentarea strategiei Guvernului in ceea ce priveste politica europeana a transporturilor. Dobre a raspuns interpelarii la 25 aprilie, precizand ca "modernizarea retelei de autostrazi si drumuri nationale reprezinta o conditie extrem de importanta pentru integrare".

De asemenea, Dobre mentiona ca racordarea pietei romanesti "la fluxurile principale ale Pietei Interne comunitare si nu numai" se face prin "continuarea coridorului IV paneuropean, in vestul tarii, prin constructia autostrazii Nadlac-Deva-Sibiu-Pitesti-Bucuresti, cu continuarea lui in sud-est spre Constanta, spre nord-est prin coridorul IX paneuropean, prin constructia autostrazii Bucuresti-Focsani-Albita si prin finalizarea lucrarilor incepute la autostrada Brasov-Targu-Mures-Cluj-Napoca-Oradea-Bors, care traverseaza spatiul transilvanean". Concluzia deputatului PSD este ca "ministrul Dobre ori a dezinformat, ori nu era la curent cu discutiile europene despre infrastructura".

Coridorul IV - prioritatea zero

Ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, a tinut ieri sa faca o serie de precizari pe marginea "diverselor opinii aparute". El a afirmat ca, inca de la inceputul mandatului a anuntat ca prioritate zero realizarea coridorului IV de transport, negociata cu Uniunea Europeana si inclusa in anexa Tratatului de aderare. "In acest an vom semna contractele de credit cu BEI pentru Cernavoda-Constanta si cu BERD pentru by-pass-ul de la Constanta. Asadar, coridorului IV nu i se va modifica traseul, asa cum au aparut comentarii", spune Dobre.

CE va lua o decizie la sfarsitul acestui an

Citeste si:

Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti a anuntat ieri, intr-un comunicat remis presei, ca deciziile privind rutele coridoarelor paneuropene apartin Executivului UE si vor fi adoptate la sfarsitul anului 2005, inceputul anului 2006. Potrivit comunicatului citat, "un grup de experti la nivel inalt, care nu apartine Comisiei Europene, lucreaza la o recomandare catre Executivul UE privind extinderea retelelor de transport transeuropene catre tarile vecine, inclusiv trasarea coridoarelor paneuropene" , iar acest Grup de lucru examineaza si masurile de facilitare a traficului transfrontalier de-a lungul acestor coridoare.

"Recomandarile Grupului sunt asteptate sa ajunga pe masa CE in toamna aceasta", se arata in comunicat, adaugandu-se ca "orice comentariu pe marginea lucrarilor in desfasurare ale acestui grup este inoportun atata timp cat nu exista o decizie a Grupului de lucru privind axele prioritare".

Numai CE poate lua o hotarare asupra propunerilor de rute ale coridoarelor europene, tinand cont de recomandarile Grupului de experti. O astfel de decizie este asteptata catre sfarsitul anului 2005 - inceputul lui 2006, sub forma unei comunicari catre Parlamentul European si Consiliul de Ministri al UE. Ulterior, aceste doua institutii vor lua decizia finala printr-un proces democratic in care statele membre si plenul PE se vor pronunta.

Noua politica a Executivului UE, criticata

Deutsche Welle a relatat ca presedintele grupului crestin-social din Parlamentul European, Markus Ferber, a criticat noua politica din domeniul infrastructurii rutiere propusa de CE, avertizand ca recentele planuri trans-europene ar putea ocoli Romania. Comisia Europeana a infiintat in aceasta vara o noua agentie, care urmeaza sa accelereze realizarea unor proiecte rutiere trans-europene. Prin noua politica, Bruxelles-ul doreste sa initieze o strategie coerenta fata de viitorii sai vecini. Noua strategie ar putea propune, in locul coridorului IV, o noua axa, care trece de la Budapesta prin Belgrad si Nis spre Sofia, iar apoi se bifurca spre Grecia, respectiv Turcia. Astfel, vestul si sudul Romaniei, precum si nordul Bulgariei, ar fi excluse din traseu.