Ecuatia este simpla: intoarcerea la popor nu se mai poate face, odata decretata starea de urgenta. Constitutia Romaniei prevede clar la articolul 89, alineatul 3, ca Parlamentul nu poate fi dizolvat in timpul starii de urgenta. Dizolvarea Legislativului este primul pas ce trebuie facut, odata aleasa calea anticipatelor. Starea de urgenta este instituita de seful statului, prin decret, contrasemnat de primul-ministru, si care trebuie aprobat de cele doua Camere ale Parlamentului in maximum cinci zile.

De altfel, tot Legea fundamentala stipuleaza ca Senatul si Camera Deputatilor functioneaza pe toata durata instituirii starii de urgenta (articolul 93). Legea spune ca starea de asediu si starea de urgenta privesc situatii de criza ce impun masuri exceptionale care se instituie in cazuri determinate de aparitia unor pericole grave la adresa apararii tarii si securitatii nationale, a democratiei constitutionale ori pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor unor dezastre.

Adica exact ceea ce se intampla in trei sferturi din Romania, dezastre provocate de inundatii. Aceeasi Lege specifica faptul ca starea de urgenta reprezinta ansamblul de masuri exceptionale de natura politica, economica si de ordine publica aplicabile pe intreg teritoriul tarii sau in unele unitati administrativ-teritoriale care se instituie in urmatoarele situatii: existenta unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea nationala ori functionarea democratiei constitutionale sau in cazul iminentei producerii ori producerea unor calamitati care fac necesara prevenirea, limitarea sau inlaturarea, dupa caz, a urmarilor unor dezastre".

Sustinerea financiara externa

Declararea starii de urgenta ar sustine autoritatile in demersurile lor de a obtine sprijin extern in remedierea efectelor inundatiilor si, mai ales, ar crea conditii pentru atragerea unor resurse financiare absolut necesare. Pentru moment, Presedintia a dat vesti bune in privinta banilor: Comisia Europeana ar putea redirectiona 20 milioane de euro din fonduri Phare pentru refacerea in regim de urgenta a digurilor, drumurilor, podurilor si podetelor afectate de inundatiile din ultima vreme. Mai mult, seful statului sustine demersurile Guvernului si ale Bancii Mondiale de a realoca 33 de milioane de dolari din proiectele existente, in completarea resurselor de la bugetul de stat pentru refacerea urgenta a infrastructurii si a caselor afectate de inundatii.

Sunt bani multi, dar evaluarea pagubelor este departe de a se fi incheiat, unele case stau sa cada de pe o zi pe alta, iar in unele zone nu se stie inca ce anume va mai ramane dupa ce se va retrage apa, care acopera tot. Cand se va trage linie si se vor socoti nenorocirile va fi, probabil, dezastru. Pe de o parte este vorba de faptul ca oamenii va trebui sa aiba un acoperis deasupra capului si ce sa manance, iar pe de alta parte va trebui refacuta infrastructura.

Intai anticipatele, apoi inundatiile

Situatia in zonele calamitate a devenit mai grava de la o zi la alta, dar politicienii au fost preocupati, in primul rand, de luarea unei decizii privind anticipatele si apoi au inceput sa se ocupe de inundatii. Anticipatele nu mai suportau amanare, insa sinistratii mai puteau astepta. Odata limpezit faptul ca vor urma alegeri anticipate, Guvernul s-a pus pe treaba. Toate partidele si-au trimis activistii in teritoriu sa ajute oamenii. Chiar daca gestul este firesc, in teren, aceasta va fi adevarata campanie electorala, in care politicienii se vor lua la intrecere.

Citeste si:

La inceputul saptamanii, PSD a anuntat demararea propriei campanii pentru ajutorarea sinistratilor intitulata "Noua ne pasa!". Dupa cateva zile, partidele din Coalitia guvernamentala si-au mobilizat efectivele, de la lideri pana la simpli membri, trimitandu-i in zonele afectate. Mai mult, PNL si PD au cerut ca parlamentarii si demnitarii lor sa formuleze rapoarte cu privire la actiunile pe care le-au intreprins. De prestatia fiecaruia va depinde viitorul sau politic, conducerea liberala si democrata urmand sa faca, fiecare, evaluari cu privire la modul in care parlamentarii si demnitarii au gestionat criza.

Campania "cine e mai harnic si mai darnic"

In aceste zile, intrecerea "cine e mai harnic si mai darnic" e in toi, fiecare partid incercand sa castige avantaje de imagine. De pilda, organizatia PSD Bacau subliniaza intr-un comunicat difuzat ieri ca "a participat efectiv, inca de la inceputul dezastrului, la sprijinirea populatiei sinistrate", salutand ironic "initiativa liberalilor de a se implica activ, desi cu intarziere, la doua zile de la dezlantuirea fortelor naturii". Liberalii nu se lasa mai prejos.

"PNL observa ca, in ultima perioada, PSD a inceput sa manifeste o grija deosebita pentru oameni, desi acest lucru nu a constituit o prioritate atunci cand acorda lucrarile pentru constructia digurilor unor clienti ai partidului", subliniaza purtatorul de cuvant al PNL, Eugen Nicolaescu, asigurand ca "Guvernul Tariceanu a gasit si va gasi resursele necesare pentru diminuarea efectelor calamitatilor". Democratii raporteaza neutru ca reprezentantii PD au inceput colectele pentru sinistrati, iar populatia din judetele cel mai grav afectate de inundatii primeste deja sprijinul membrilor de partid. Ramane de vazut daca harta deplasarilor electorale se va suprapune cu cea a dezastrului de acum si cate voturi vor aduna politicienii dupa viituri.

Basescu: "In nici un caz nu voi decreta starea de urgenta!"

Presedintele Traian Basescu, aflat ieri la Buzau, a raspuns solicitarii privind decretarea starii de urgenta. "Eu am convingerea ca autoritatile fac ce trebuie in momentul de fata si, daca vreti, sa mai risipim o mare intrebare care face parte tot din demagogia politica decretarea sau declararea de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a starii de urgenta. Cei care cer acest lucru sunt cel putin demagogi daca nu inconstienti pentru ca daca nu stiu ii consideram inconstienti, daca stiu si o cer sunt de-o demagogie rara si arata cat de mic este unul care a mai fost etichetat prostanacul sau unul care a raspuns toata viata lui de ape.

Si acum se arata enervat de ce se intampla cu apele. Starea de urgenta implica o situatie generalizata de mare dificultate care afecteaza securitatea nationala. Nu suntem in aceasta situatie si in nici un caz in calitate de presedinte al Romaniei nu voi decreta starea de urgenta care arata ca statul insusi este in pericol. Nu discutam despre asa ceva. Avem 11.000 de oameni oropsiti, statul poate sa faca fata situatiei pe masura ce apele se vor retrage, va asigur ca si Guvernul si Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta au mijloacele de a restabili circulatia", a afirmat Basescu, citat de Romnet.

El a adaugat ca mai exista si alte aspecte demagogice care ar trebui lamurite: "Si mai trebuie sa punem punct unui tip de demagogie - "Ce ne da statul?" - Statul fixeaza prioritati si prioritatea zero este restabilirea sistemelor de comunicatii imediat ce se retrag apele, prioritatea momentului este salvarea de vieti omenesti, iar dupa retragerea apelor restabilirea infrastructurilor".