In mare, concluziile raportului de tara al Comisiei Europene se prefigureaza deja si nu sunt deloc favorabile Romaniei. Din cele 11 angajamente, fara de care Uniunea Europeana nu ar fi incheiat negocierile de aderare cu Romania, sapte nu vor fi indeplinite. In plus, asupra economiei romanesti planeaza pericolul de a pierde un punct important, castigat in raportul de tara al Comisiei Europene din 2004, statutul de "economie de piata functionala".

Comisarul european pentru concurenta, Neelie Kroes, a fost cel dintai inalt functionar al Comisiei Europene care a renuntat la practica traditionala de discutare a stadiului indeplinirii angajamentelor strict intre patru ochi cu Guvernul. Ea declara public, fara menajamente, la mijlocul lunii mai, ca "situatia este grava", iar "pericolul amanarii aderarii, cat se poate de real". Mai spunea si ca "Daca ar fi sa scriu astazi raportul, as da o recomandare negativa". In calitatea sa oficiala, Neelie Kroes avea la acea data o mare problema: autoritatile romane continua sa acorde ajutoare de stat ilegale, nu respecta legile tarii si ocolesc Consiliul Concurentei, institutie al carui acord este obligatoriu.

A urmat directorul Directiei Extindere din cadrul Comisiei Europene. La inceputul lunii iunie, Timmo Summa atragea atentia autoritatilor de la Bucuresti ca agricultura nu este in grafic cu alinierea la standardele comunitare si anunta intentia Comisiei Europene de a include acest insucces in scrisoarea de avertizare ce urma sa fie trimisa Guvernului.
Bagatelizata de premierul Tariceanu ca fiind "o practica obisnuita", scrisoarea de avertizare semnala, ca domenii cu intarzieri grave, de natura sa amane data aderarii, politica de acordare a ajutoarelor de stat, controlul frontierelor, politica de mediu, politica fiscala, achizitiile publice, agricultura si protectia proprietatii intelectuale.

Ulterior, comisarul responsabil cu fiscalitatea si politica vamala a Uniunii Europene a intarit concluziile scrisorii de avertizare. Laszlo Kovacs declara recent pentru "Capital" ca ministerul roman al finantelor are mari probleme cu capacitatea de colectare si administrare a taxelor si impozitelor. Comisarul european mai spunea ca oficialii romani pe care i-a intalnit nu l-au convins ca Romania are suficiente venituri la bugetul public pentru a finanta cheltuielile curente. In aceeasi luna, iunie, Fondul Monetar International ajungea la aceeasi concluzie si refuza semnarea unui document ferm cu guvernul de la Bucuresti.

Citeste si:

Varianta preferata de politicieni este paguboasa pentru electorat Criza din planul reformelor a fost in mod nefericit dublata de incapacitatea Guvernului si a reprezentantilor sai din teritoriu de a gestiona consecintele extrem de grave ale inundatiilor. Asadar, cabinetul Tariceanu a avut de ales intre a demisiona din motive de incompetenta, ceea ce ar fi aruncat definitiv PNL afara din sondajele electorale si ar fi sifonat imaginea aliatilor de guvernare, sau a declansa o criza politica si alegeri anticipate.

Aceasta ultima varianta, comentata in cercurile politice europene ca semn de instabilitate politica de natura sa reduca dramatic sansele Romaniei, vizeaza mai multi iepuri dintr-o lovitura. Este o scuza plauzibila in fata electoratului pentru amanarea datei aderarii la Uniunea Europeana. Scoate basma curata politicienii aflati la putere, pregateste terenul pentru diminuarea fortei opozitiei si multumeste sponsorii campaniilor electorale. In fata unor lovituri politice de o asemenea anvergura, reformele, aderarea, zecile de mii de inundati din toata tara si viitorul european al Romaniei apar ca total lipsite de importanta.

"Fara jocuri politice, fara clientela care sa se foloseasca de ajutoare de stat. Daca nu se face asa, va fi un dezastru."
Neelie Kroes,
comisar european pentru concurenta

"Autoritatile trebuie sa gaseasca rapid solutii unor probleme importante, cum sunt capacitatea redusa de colectare si administrare a veniturilor statului si frauda fiscala."
Laszlo Kovacs,
comisar european pentru buget si politica vamala